Noul secretar general al NATO, același cu cel vechi?

Un nume vehiculat este și cel al lui Klaus Iohannis, președintele României, dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat.

În contextul războiului care afectează Europa, cursa pentru funcția de viitor secretar general al NATO a început. Jens Stoltenberg a oferit constanță în contextul în care țările occidentale se grăbeau să ajute Ucraina să respingă trupele invadatoare ruse. Dar în condițiile în care mandatul său expiră în septembrie, sporesc speculațiile despre cine i-ar putea succeda, comentează  Politico, preluat de Agerpres.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către țările membre și consolidarea propriei apărări a NATO – totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puțini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.
Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. Dar aliații ar putea ajunge în final să nu-și asume riscuri, rămânând fideli lui Stoltenberg.

Un diplomat european a rezumat situația actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcție de intensitatea zvonurilor.
O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opțiunea menționată cel mai des.
Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, omologa sa estoniană Kaja Kallas și ministrul apărării britanic Ben Wallace.
Al treilea grup, al celor mai puțin frecvent menționate nume, este format din șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, președinta slovacă Zuzana Caputova și președinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania).

Întrucât toți secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbați, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie.
”Este timpul pentru o femeie SecGen. Dacă bărbații încearcă să-și păstreze funcțiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo șansă”, a spus un înalt diplomat NATO.
Unii aliați se pronunță pentru mai multă diversitate regională. Jens Stoltenberg, care deține funcția începând din 2014, este un fost prim-ministru al Norvegiei. Cei mai recenți predecesori ai săi au fost danez, olandez și britanic.

Mandatul actualului secretar general a fost extins în martie anul trecut, după începerea invaziei ruse în Ucraina. Numeroși oficiali sunt de părere că încă o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă.
Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce își poate păstra sângele rece – și respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.
Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiția pentru funcțiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidențiale din SUA – un scenariu pe care unii aliați ar prefera să îl evite.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspirațiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilitățile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.
Unii văd candidați din Europa de Est drept potriviți în mod special. Deja înaintea începerii invaziei ruse în Ucraina, a existat scenariul ca alianța să selecteze un secretar general din est. Unii oficiali din regiune susțin că războiul a consolidat această posibilitate pentru cineva din țări ca Estonia sau Lituania.
”De ani întregi, țările din flancul estic avertizează în legătură cu amenințarea din partea Rusiei”, a explicat o oficialitate baltică.
Tările din regiune sunt pe primele locuri la creșterea cheltuielilor militare și în demersurile pentru ca Alianța Nord-Atlantică să-și consolideze apărarea.

Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico.

Unele capitale occidentale, totuși, nu ar sprijini astfel de candidați în prezent, considerând estul Alianței – și țările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănțuit războiul.
Însăși șefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat așteptările, declarând în noiembrie presei din țara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuși, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de așteptat să aibă obiecții față de un nume de la Londra și insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul țărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradițional o alegere populară pentru această funcție, deținând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele șase decenii.
Olandezii sunt considerați serioși cu privire la apărare, dar nu atât de belicoși precum balticii – și numele actualilor premier Mark Rutte, vicepremier Sigrid Kaag și ministru al apărării Kajsa Ollongren sunt vehiculate ca posibili candidați.

Întrebat despre aceste speculații, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total și să facă ceva complet diferit”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obține sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente față de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcție. ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculații”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidați sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland și șefa diplomației canadiene Melanie Joly. Totuși, întrucât alianța se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare și statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obțină funcția.
”Acesta este mai mult un coș cu nume la care se gândește oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european. (Agerpres)