Câte țări NATO iau în calcul trimiterea de trupe în Ucraina

Doi ani de război declanșat de Rusia asupra Ucrainei iar soluția președintelui Franței – care, inițial, a dat fiori reci în cancelariile mai multor țări – începe să fie luată în calcul. La modul „prudent”, deocamdată. Oricât ar părea de ciudat – mai ales că multe cancelarii s-au grăbit să se delimiteze de această abordare – poziția Franței nu este singulară. Astfel, anunțul președintelui Emmanuel Macron despre varianta trimiterii de trupe în Ucraina deschide, din câte se pare, două tabere în UE și NATO.

Singura declarație cu adevărat senzațională în ultima perioadă privitoare la relația dintre țările NATO – poate cu excepția celor ale fostului președinte SUA, Donald Trump în legătură cu statele NATO care nu plătesc cotizația – a fost cea a lui Emmanuel Macron care nu mai respinge folosirea de către țara sa a trupelor terestre în Ucraina pentru a preveni victoria Federației Ruse.

Între timp, se pare că Franța plusează – cel puțin conform unui recent articol din Le Monde care, în ediția de vineri 1 martie, scria despre faptul că Franța ia în considerare posibilitatea trimiterii de forțe speciale în Ucraina, care ar putea proteja anumite teritorii și limita atacurile din Rusia. Surse ale publicației consideră că prezența unităților franceze poate ajuta la protejarea unor teritorii ale Ucrainei de atacurile Rusiei, Parisul având în vedere crearea unei „dileme strategice” pentru Rusia.

Printre primele semnale care au venit în sensul apropierii de poziția președintelui Franței – însă așa cum a fost ea exprimată după reuniunea de la Paris, din 26 februarie nu în concordanță cu Le Monde – au venit din Lituania, dar nu foarte apăsat la început. Totuși, ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a declarat că este recunoscător pentru discuția inițiată de Macron, adăugând că „nimic nu poate fi îndepărtat”. Practic, era ceva similar celor spuse de Emmanuel Macron după întâlnirea cu 20 de șefi de state și guverne la care s-a discutat această problemă și unde președintele Franței spunea că deși nu există un consens relevant, „nimic nu poate fi exclus în viitor”.

Mult mai apăsat a venit însă din Estonia un semnal de susținere a celor afirmate de Emmanuel Macron. Prim-ministrul estonian Kaia Kallas a declarat pentru prestigioasa publicație Politico  că Aliații ar trebui să discute toate opțiunile pentru înfrângerea Rusiei. Afirmații pe larg au fost făcute în cadrul unui podcast al celor de la Politico, intitulat „Power Play” din care se remarcă însă și nuanța că ar fi de preferat însă ca aceste discuții să fie „cu ușile închise”.

Despre poziția acestor două țări baltice vizavi de implicarea în conflictul din Ucraina s-ar putea specula și pe seama vecinătății cu Rusia și a trecutului istoric în imperiile țarist și, ulterior, sovietic după care micile țări baltice nu regretă deloc.

Pe de altă parte, premierul eston Kaia Kallas și-a exprimat în trecut interesul de a deveni următorul secretar general al NATO, între altele pentru că slujba ar trebui să revină unui lider a cărui țară îndeplinește ținta de cheltuieli de apărare de 2% din PIB a Alianței. Având în vedere că prim-ministrul olandez Mark Rutte este poziționat mai bine și ar putea fi al patrulea secretar general NATO din Țările de Jos, cineva s-ar putea întreba cum reacționează Olanda la declarațiile lui Macron.

Și iată că nu este o reacțe negativă, ba dimpotrivă Olanda nu exclude posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, dar în același timp consideră că acum „nu este momentul să vorbim (s.red.) despre un astfel de scenariu”. Dar poate că aspectul mai interesant este că aceste declarații nu au fost făcute de un politician, ci de un oficial militar. Mark Rutte a păstrat un low-profille după discuțiile în urma cărora președintele Franței a făcut afirmațiile despre scenariul trimiterii de trupe în Ucraina. Nu același lucru a făcut și șeful Statului Major Olandez al Apărării, generalul Onno Eichelsheim. Aflat în vizită în Cehia la o fabrică în care tancuri T-72 sunt modernizate (finanțarea fiind din Olanda) și apoi livrate în Ucraina, generalul Onno Eichelsheim a declarat că „există și alte opțiuni decât să ne gândim deja la soldații în uniforme NATO”, dar că declarația lui Emmanuel Macron este de luat în considerare ca fiind o ultimă soluție (far-end solution) iar asta dacă armatele occidentale care ar merge în Ucraina, să fie într-o coaliție – prin NATO, fie printr-o alianță între 10 și 15 țări. „Ar fi foarte ciudat dacă una sau două țări ar face asta”, a spus generalul olandez, citat de NL Times . Practic, este un semnal din zona militară a Olandei cum că scenariul avansat de Macron nu este de respins, dar că va fi necesară o decizie politică și cu precizarea că „nu este o problemă, în prezent”.

De peste ocean, un prim semnal că declarațiile lui Macron au avut o oarecare rezonanță vine nu din SUA, ci din Canada. Ministerul canadian al Apărării, Bill Blair, într-un interviu pentru Toronto Star afirmă că pot fi trimise în Ucraina, dar nu pentru a participa la ostilități. Totodată, oficialul canadian a precizat că în acest mod s-au purtat discuții la Paris cu Emmanuel Macron și a avertizat cu privire la riscurile escaladării conflictului din Ucraina. Potrivit acestuia, armata canadiană ar putea fi staționată departe de linia frontului, astfel încât Federația Rusă să nu-i poată suspecta de participare directă la ostilități. Aceștia puteau participa la pregătirea unităților din Forțele Armate. „Nu vreau să plasez personalul forțelor armate canadiene în apropierea unui teatru de operațiuni unde s-ar putea părea că ne asumăm vreo componentă a unui rol de luptă”, a spus ministrul. Iar asta în condițiile în care, inițial, Bill Blair era împotriva trimiterii trupelor canadiene în Ucraina, ci doar pentru continuarea oferirii  de ajutor armatei ucrainene.

În momentul de față, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord alături de Germania, Polonia, Republica Cehă, Spania, Suedia, Ungaria și (probabil) Slovacia se poziționează refractar față de declarațiile lui Emmanuel Macron. „Nu se întâmplă încă”, a răspuns prim-ministrul suedez Ulf Kristersson postului de televiziune SVT. Cu toate acestea, nu este un secret că opțiunea suedeză este pentru continuarea ajutorării cu armament și echipament, nu și cu soldați a Ucrainei. Ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a spus că poziția țării sale este „clară și solidă: nu vrem să trimitem arme și trupe în Ucraina”. Prim-ministrul Petr Fiala al Republicii Cehe și prim-ministrul Donald Tusk al Poloniei au declarat, de asemenea, că nu se gândesc în prezent să trimită trupe. Guvernul britanic a declarat că nu are planuri pentru o „desfășurare pe scară largă” de trupe. De cealaltă parte, cinci țări nu exclud posibilitatea de a-și trimite armata în Ucraina: Franța, Estonia, Lituania, Țările de Jos, Canada. Cel puțin trei într-o perspectivă îndepărtată și una departe de linia frontului. Rămâne de văzut cine și ce urmează! (D.P.)