Numărul de salariați și salariile au atins un maxim istoric în România

Cine spune că nu se muncește în România: numărul de salariați atinge un maxim istoric, salariile sunt la un maxim istoric, încasările din impozitul pe venit și pe salarii sunt la maxime istorice, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a majorat mult puterea de cumpărare a salariilor, în euro.

Într-o țară – România – unde marea majoritate a oamenilor cred că lucrurile merg din ce în ce mai prost din punct de vedere economic, politic, social, datele statistice arată altfel, anunță Ziarul Financiar.

Într-un anonimat total, Ministerul Muncii a publicat pe 18 ianuarie câteva date legate de piața muncii: în 2023 s-au înregistrat două recorduri, atât în privința numărului mediu de salariați din România, cât și în privința numărului mediu de contracte de muncă, spune Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii precizează că informațiile provin din datele Revisal, acolo unde toată lumea trebuie să înregistreze contractele de muncă, dar acolo nu sunt înscriși angajații din apărare, ordine publică, magistratură și funcționarii publici. Cine știe câți or mai fi și aici.

Numărul mediu de contracte de muncă, pentru că un salariat poate avea mai multe contracte, a ajuns la finalul anului trecut la 6,725 de milioane, în creștere cu aproape 1 milion față de acum un deceniu.

Aceste date înregistrate pe piața muncii sunt cele mai bune din ultimele două decenii.

În Statele Unite, rezultatele de pe piața muncii, lunare și anuale, reprezintă cel mai urmărit indicator economic, pentru că arată cum merge economia americană.

La noi, aceste date legate de piața muncii trec pe lângă Guvern ca și cum nu ar exista, fără să li se facă un marketing adecvat, mai ales când cifrele sunt în creștere și se înregistrează recorduri istorice, lăsând astfel lumea să creadă că lucrurile merg prost în economie și în țară.

Această creștere a numărului de salariați și a contractelor de muncă s-a văzut în creșterea impozitului pe salarii Şi pe venit, unde impozitul este de 10%: în 2023, conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și pe venit au fost de 40,411 miliarde de lei, față de 33,7 miliarde de lei în 2022, adică avem o creștere de 19%.

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS), care reprezintă 25% dintr-un salariu, au crescut anul trecut la 158,6 miliarde de lei, față de 139,9 miliarde de lei în 2022, deci o creștere de 13%.

Salariul mediu net a crescut anul trecut la 4.765 de lei (noiembrie 2023, ultimele date disponibile), în creștere cu 15% față de noiembrie 2022. În euro, salariul mediu a ajuns la 950 de euro. Inflația în perioada noiembrie 2022/noiembrie 2023 a fost de 7%, ceea ce înseamnă că avem o creștere reală a salariului de aproape 8%.

Anul trecut, PIB-ul în valoare nominală – care reprezintă valoarea adăugată obținută și înregistrată în economie într-un an de către companii și stat și din care se plătesc salariile, impozitele, taxele, se obține profitul și se fac investițiile – a înregistrat un maxim istoric de 1.583 de miliarde de lei, conform datelor luate în considerare de Ministerul Finanțelor la publicarea execuției bugetare pe 2023. PIB-ul a înregistrat înn 2023 o creștere în valoare nominală de 10,9% față de anul anterior.

Dacă dăm puțin timpul înapoi, față de 2013, deci acum un deceniu, PIB-ul a înregistrat o creștere de 150%, respectiv de la 637 de miliarde de lei la 1.583 de miliarde de lei.

Numărul mediu de salariați, conform datelor de la Ministerul Muncii, a crescut cu 12% din 2013, respectiv de la 5,118 milioane la 5,747 milioane.

Salariul mediu a crescut de la 1.579 de lei în 2013 la 4.765 de lei în 2023, deci avem o creștere de 300%. Dacă împărțim PIB-ul la numărul de salariați, avem o creștere de la 124.576 de lei în 2013 la 275.448 de lei în 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 220%.

În 2013, salariul mediu avea o pondere de 15% în productivitatea muncii, iar în 2023 a ajuns la 20%.

Nu știu cum vi se par aceste date statistice, dar pentru o țară unde o bună parte din lume crede că lucrurile merg prost rezultatele nu arată chiar așa rău.

Dacă am lua și munca la negru, atât ca număr de persoane cât și ca modalitate de plată, rezultatele ar arăta și mai bine.

Tot timpul am auzit că avem o productivitate redusă și de aceea nu pot fi plătite salarii mai mari. Când s-a pus problema creșterii salariului minim de către guvern, companiile, în special cele românești, s-au împotrivit, susținând că businessul lor nu poate acomoda aceste creșteri făcute din pix și că vor fi nevoite să dea oameni afară.

Nu s-a întâmplat asta în ultimul deceniu, chiar deloc, ci dimpotrivă, creșterea accelerată a salariului minim din ultimul deceniu nu numai că nu a distrus locuri de muncă, ci a creat mai multe locuri de muncă cu salarii în creștere, cel puțin așa arată datele statistice și realitatea din piață.

Economia României mai are potențial de creștere cel puțin încă un deceniu, iar dacă cei care conduc țara din punct de vedere politic nu vor face greșeli majore, avem foarte multe șanse să dublăm PIB-ul încă o dată.

Fondurile europene, în joc fiind 100 de miliarde de euro până în 2030, pot asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro, așa cum s-a întâmplat în ultimii zece ani, când creșterea a fost de numai 12% iar economia a rezistat fără probleme.

Această stabilitate a cursului valutar, cu o creștere anuală aproape insesizabilă, ridică puterea de cumpărare a salariilor, atunci când le convertim în euro. Spre exemplu, anul trecut, când cursul a crescut cu numai 0,7% iar salariul mediu a crescut cu 15% în valoare nominală, creșterea în euro a salariului a fost practic de 15%, ceea ce a majorat substanțial puterea de cumpărare în euro a noastră.

Mulți se întreabă de unde vine această reziliență a economiei românești din ultimii patru ani, având în vedere că am traversat pandemia, războiul din Ucraina și inflația: stabilitatea cursului valutar leu/euro este unul dintre pilonii acestei reziliențe în aceste crize.

La o creștere economică de peste 3% în acest an, cel puțin așa cum sunt prognozele de acum față de o creștere economică de 1,5% estimată pentru anul trecut, ar trebui ca în 2024 să înregistrăm un nou record privind numărul de salariați din România și numărul de contracte de muncă.

Măcar acum guvernul Ciolacu, că el se află la putere, să marcheze aceste date statistice, nu de alta, dar lumea să nu creadă tot timpul că lucrurile merg chiar așa de prost în economie și în țară. (Mediafax)