ANSVSA: Micii producători de alimente vor beneficia de flexibilitate în ceea ce privește frecvența recoltărilor de probe

Micii producători de alimente din România vor beneficia de flexibilitate în ceea ce privește frecvența recoltărilor de probe din cadrul programelor de autocontrol, pentru anumite criterii microbiologice stabilite în regulamentele europene, conform unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Acest document a fost trimis Comisiei Europene, iar pentru elaborarea sa a fost luat în considerare principiul flexibilității, care este aplicat și în alte state membre din UE, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis luni.
Reprezentanții ANSVSA susțin că la baza acestui proiect se află o serie de motivații precum necesitatea încurajării unităților din domeniul alimentar cu producție scăzută, având în vedere că acestea au de cele mai multe ori lanțuri scurte de aprovizionare cu materii prime, deoarece se aprovizionează preponderent de la producători români și sunt în relații directe cu consumatorii finali din România prin magazinele proprii de desfacere.
De asemenea, este vorba și de dificultatea întâmpinată de unele unități de pe teritoriul României, reprezentate de abatoare, unități care produc carne tocată, carne preparată și carne proaspătă de pasăre, de a pune în aplicare cerințele referitoare la frecvența de prelevare a probelor pentru criteriile de siguranță a alimentelor și de igienă, deoarece astfel de unități nu desfășoară o activitate zilnică sau producția este scăzută.
Nu în ultimul rând, trebuie încurajate gospodăriile țărănești cu un număr redus de bovine, care livrează lapte către micii producători locali.
“Aceste derogări sunt realizate fără a compromite siguranța alimentelor și, implicit, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecție a consumatorilor”, susțin reprezentanții ANSVSA.
Categoriile de unități care vor beneficia de reducerea frecvenței recoltărilor de probe în cadrul programului de autocontrol, fără a fi afectată sănătatea consumatorilor, sunt următoarele: abator de ungulate cu producție scăzută – abator de bovine, cabaline, porcine, ovine și caprine care sacrifică anual până la 1.000 de capete bovine și cabaline, pentru fiecare specie în parte și 20.000 de capete porcine, ovine și caprine, pentru fiecare specie în parte; abator pentru păsări de curte cu producție scăzută – abator ce sacrifică maximum 5.000.000 de pui de carne sau maximum 200.000 de curcani anual; unitate cu producție scăzută de carne tocată – unitate a cărei producție lunară este de maximum 10 tone.
De asemenea, vor mai beneficia de aceste derogări: unități cu producție scăzută de carne preparată, de maximum 10 tone; unități cu producție scăzută de carne proaspătă de pasăre – unitate ce realizează tranșarea cărnii de pasăre primită de la un abator, dar care nu se află în vecinătatea unui abator, a cărei producție lunară este de maximum 10 tone și unitățile de prelucrare lapte cu un volum mic de producție înseamnă unități a căror capacitate nu depășește următoarele limite: 180.000 litri de lapte/an în cazul unităților de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor și 60.000 litri de lapte/an în cazul centrelor de prelucrare lapte integrate/aparținând exploatației care funcționează în baza înregistrării sanitar-veterinare.
În concluzie, prin acest proiect legislativ sunt încurajați micii producători locali, ceea ce va contribui la crearea de locuri de muncă și obținerea de alimente cu cheltuieli mai reduse, precizează ANSVSA. (Agerpres)