Suceava scapă “la mustaţă” de restricţiile UE privind modernizarea aeroporturilor

Investiţia de la Suceava pentru modernizarea aeroportului a trecut ca prin urechile acului de furcile caudine ale Uniunii Europene. Intenţia Comisiei Europene (CE) este de a micşora considerabil sau chiar de a sista finanţarea din fonduri publice a aeroporturilor care ating anumite praguri de pasageri – 200.000 de pasageri, 1, 3, 5 milioane de pasageri. Pentru că acest demers urmează a se face din exerciţiul financiar bugetar 2014 – 2020, iar autorităţile sucevene, inclusiv cele pe linie aeroportuară nu au stat cu mâinile în sân, ci s-au grăbit să obţină fonduri din actualul exerciţiu bugetar 2007 – 2013, aeroportul de la Suceava nu riscă tăierea de fonduri. ~n contextul actual, restricţiile bugetare par iminente, iar CE optează pentru favorizarea aeroporturilor mari, nu a celor mici cum ar fi şi cel de la Suceava.
Practic, CE plănuieşte încetarea finanţărilor publice pentru aeroporturi, iar noile orientări pregătite de Direcţia Generală Competiţie se preconizează a fi total nefavorabile aeroporturilor regionale din întreaga Europă, nu doar celor din România. Astfel, intenţia CE este de a micşora considerabil sau chiar de a sista finanţarea din fonduri publice a aeroporturilor care ating anumite praguri de pasageri – 200.000 de pasageri, 1, 3, 5 milioane de pasageri. Suceava se înscrie în prima categorie, cea a aeroporturilor care au sub 200.000 de pasageri, chiar dacă în ultimii cinci – şase ani numărul acestora a crescut de la ordinul miilor la cel al zecilor de mii, ceea ce poate fi interpretat ca o realizare, dar tot nu este competitiv.
Dacă nu ar fi fost deja semnat contractul de finanţare pentru proiectul cu fonduri europene, Suceava nu mai avea şanse să acceseze bani pentru modernizarea aeroportul în actualul exerciţiu bugetar al UE. „Din discuţiile pe care le-am avut la Autoritatea de Management pe Programul Operaţional Sectorial – Transporturi, anul acesta nu se mai finanţează alte proiecte”, ne-a declarat, ieri, directorul general al Aeroportului „{tefan cel Mare – Suceava”, Ioan Măriuţa. Nici în următorii şapte ani, adică viitorul exerciţiu bugetar al UE, Suceava nu ar mai fi prins această şansă, iar în aceste condiţii, din aeroportul Sucevei ar mai fi rămas poate un aerodrom în decurs de un deceniu.
Perspectivele foarte sumbre practic drenează investiţiile către aeroporturile care au şi în prezent o rentabilitate mai ridicată. O recentă discuţie pe această temă a avut loc, în data de 5 februarie 2013, la sediul Adunării Europene a Regiunilor (AER) din Bruxelles, unde a fost găzduită întâlnirea Grupului de lucru privind aeroporturile regionale. Scopul a fost de a discuta viitoarea revizuire a orientărilor Comisiei Europene privind finanţarea aeroporturilor regionale şi de a determina luarea în considerare a opiniilor factorilor interesaţi. Printre participanţi s-au numărat reprezentantul Direcţia Generală Concurenţă a CE, Michael Karl Pieber, reprezentantul Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI), Gérard Borel, reprezentantul Conferintei Aeroporturilor Regionale (ARC), Lea Bodossian, reprezentanţi ai AER, ai regiunilor şi aeroporturilor europene.
Draftul noilor “Orientări privind sectorul aviaţiei” nu este încă finalizat – Comisarul European pentru Concurenţă, Joaquin Almunia declarând într-o conferinţă de presă recentă că va fi publicat „în câteva luni”. Documentul amintit, în forma sa scrisă, va fi supus consultării publice timp de aproximativ trei luni. Totuşi, datele care au fost prezentate la Bruxelles sunt alarmante pentru 181 de aeroporturi la nivelul UE care au sub 200 de mii de pasageri, între acestea figurând şi mai bine de jumătate din cele din România, între care şi Suceava şi Iaşiul.
Suceava nu împărtăşeşte temerile Iaşiului privind modernizarea aeroportului
Manierea de a reacţiona este, total diferită la Iaşi de Suceava, cele două oraşe vecine având ambele aeroporturi mici şi vechi, ambele sperând la o cât mai rapidă modernizare a acestora. Iaşiul este pe cale de a pierde teren mult mai mult, dacă se aprobă aceste praguri. De aceea, reacţia a fost de respingere a acestor intenţii în speranţa că se mai pot îndrepta unele lucruri pe ultima sută de metri. „Aceste praguri sunt stabilite în mod artificial, sunt nefundamentate economic şi sunt nerealiste iar aplicarea lor ar putea duce la situaţii absurde. De exemplu, Aeroportul Iaşi ar trebui să înceteze proiectul său de dezvoltare şi modernizare ca să nu ajungă la pragul la care n-ar mai putea primi fonduri publice (guvernamentale sau regionale). {i atunci ce rost ar mai avea finanţarea publică dacă nu ar fi perspectiva dezvoltării regionale?” declară directorul general al Aeroportului Iaşi, Marius Bodea, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.
Pe de altă parte, la Suceava lucrurile se văd într-o manieră mai relaxată pentru că temele au fost făcute ceva mai bine, iar finanţarea obţinută nu mai poate fi retrasă. Un hop a fost până acum, toamna trecută, atunci când CE a suspendat mai multe programe operaţionale sectoriale, inclusiv o parte din cel pe transporturi. Totuşi, măsura privind investiţiile aeroporturare nu a fost printre cele suspendate, prin urmare procedurile de la Suceava au continuat. „La noi nu sunt motive de îngrijorare, cel puţin în legătură cu continuarea proiectului pentru modernizare. Cererea de finanţare a fost aprobată, procedurile sunt în curs”, a declarat directorul general Ioan Măriuţa. De acum încolo, Suceava ar mai avea un singur hop de trecut şi anume realizarea lucrărilor într-un termen bine-precizat şi cu respectarea cerinţelor comunitare. La licitaţie s-au depus nouă oferte, vrafuri întregi de documente trebuind a fi verificate. Poate spre finele lunii sau începutul lui martie va fi stabilit un câştigător şi, în funcţie de cum va decurge perioada de contestaţii, există posibilitatea ca în acest an, vară sau toamnă să demareze lucrările.
~n ceea ce priveşte celălalt motiv de îngrijorare semnalat îndeosebi de Iaşi privind diminuarea sau chiar reducerea fondurilor publice de susţinere a aeroporturilor mici, directorul general al Aeroportului de la Suceava a declarat că nu a primit nicio informare oficială pe această temă şi a evitat să facă alte comentarii.
Oradea are şanse de modernizare înaintea Iaşiului, Suceava poate să atragă după modernizare între 125 şi 200 mii pasageri anual
La Iaşi, situaţia este abordată cu ceva mai multă încrâncenare, făcându-se apel pentru iniţierea unei „acţiuni de lobby foarte puternice”, numai că apelul este adresat şi politicienilor care până acum, declarativ, nu au ratat obiectivul modernizării aeroportului. O abordare mai rezervată este la Suceava. „Este un moment foarte important în care cu adevărat comunitatea locală îşi poate arăta susţinerea pentru dezvoltarea regională. Ieşenii care vor aeroport nu doar la nivel declarativ, au ocazia acum de a iniţia o acţiune de lobby foarte puternică, de impact, direct la nivel european. Rolul societăţii civile de la nivelul comunităţilor regionale este crucial în aceste momente. Alături de acţiunile de lobby de la nivelul instituţiilor regionale, de la nivelul ţărilor europene şi al politicienilor europeni – comunităţile regionale pot împiedica luarea unor măsuri care ar şterge practic de pe harta Europei câteva sute de aeroporturi, iar pe altele le-ar determina să înceteze orice fel de dezvoltare”, a mai afirmat directorul General al Aeroportului Iaşi, Marius Bodea, conform comunicatului publicat pe site-ul www.aeroport.ro.
Pe de altă parte, în condiţiile în care fondurile europene alocate aeroporturilor nu au fost foarte mari, cel puţin pentru România, şansele ca modernizări să mai poată fi făcute sunt tot mai mici. „Regula este „primul venit, primul servit”. Noi am încheiat contractul de finanţare. Mai are contract de finanţare şi Constanţa. Sunt şi alte proiecte depuse, declarate eligibile, dar fără finanţare din informaţiile pe care le am. Nu ştiu dacă Iaşiul are un astfel de proiect sau dacă l-a depus. Din cunoştinţele mele, primul după Constanţa ar putea fi aeroportul de la Oradea, numai că finanţarea se va face în limita economiilor care vor rezulta la licitaţiile de la Suceava şi Constanţa”, a mai spus Ioan Măriuţa.
Cert este că, în prezent, numărul anual de pasageri de la Suceava este de aproape opt ori mai mic faţă de cel de pe aeroportul de la Iaşi. După datele oficiale, în jur de 175 de mii de pasageri sunt îmbarcaţi, anual, de la aeroportul ieşean, în vreme ce la Suceava, anul 2011 se pare că a fost cel mai bun deşi numărul a fost sub 30 de mii. ~n 2012, la puţin timp după încheierea contractului de finanţare, se estima că se va ajunge de la 20 – 30 de mii de pasageri în prezent, la 125 de mii după lucrările de modernizare, deşi conducerea spunea că numărul maxim de pasageri care ar putea fi procesat, în aerogara actuală, putea depăşi chiar şi 200 de mii.
Proiectul de modernizare are o valoare eligibilă de aproape 40 de milioane de euro, din care 2% sunt finanţate de Suceava, iar restul reprezintă finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României. După modernizare, pista aeroportului va avea o lungime de 2.460 de metri, faţă de 1.800 cât este în prezent, lăţimea va fi de 45 de metri faţă de 30 cât este acum, iar îmbrăcămintea va fi una de asfalt, nu din beton cum este la această dată. De asemenea, se vor mai face alte lucrări de la cele de semnalizare a pistei, până la amenajarea unui nou turn de control. (Dan PRICOPE)