Mii de suceveni au participat, ieri, la festivalul obiceiurilor de iarnă

Ieri, în centrul municipiului Suceava, începând din jurul orei 10.30, a avut loc festivalul de tradiţii şi obiceiuri populare de iarnă intitulat „După datina străbună!”. ~ntreaga paradă a obiceiurilor populare a pornit din zona complexului comercial „Bucovina” şi a continuat până la Palatul Administrativ, iar de acolo mai departe până pe esplanada Casei de Cultură unde a fost amenajată o scenă pe care au evoluat grupurile de colindători şi de urători din mai multe colţuri ale judeţului, dar şi din localităţi situate în judeţele învecinate Iaşi şi Neamţ. Fiecărui grup i-a fost rezervat un interval de aproximativ zece minute, considerat de organizatori a fi suficient pentru ca fiecare grup să prezinte datinile de pe plan local.
Câteva mii de oameni s-au strâns ca să vadă formaţiile care prezentau datini şi obiceiuri populare din perioada de iarnă. Până spre ora 16.00, când era aproape de final această manifestare, se perindaseră prin centrul Sucevei în jur de cinci mii de persoane. A fost una de amploare, în jur de opt sute de urători din mai multe localităţi fiind de faţă la acest eveniment.
Cetele de urători, însoţite de muzicanţi, au prezentat „jocul ursului”, „dansul caprei” sau „malanca”, o formă de teatru popular cu tentă satirică, unde personajele sunt baba şi moşneagul, doctorul, popa, capra şi ciobanul, căiuţii, ursul, cerbul şi negustorul. Totodată, au fost prezente grupuri de urători însoţiţi de buciumaşi şi un plug tras de boi adus de la Câmpulung Moldovenesc.
Nu au lipsit, dintre oficialităţi, primarul Ion Lungu, prefectul Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, vicepreşedintele Alexandru Rădulescu, subprefectul Constantin Harasim, viceprimarul Gavril Vîrvara, iar dintre parlamentarii social democraţi au fost prezenţi deputatul {tefan Alexandru Băişanu şi senatorii Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu.
Urătură pentru Cătălin Nechifor şi Ion Lungu
De altfel, primul grup de urători care au evoluat pe scenă venise de la Câmpulung Moldovenesc având pregătită o urare mai lungă adresată „de la bucovineni pentru suceveni”. Cu această ocazie au ţinut să îl ure şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, căruia i-au spus în urătură să facă bine, să se gândească la oameni şi să aducă fonduri europene. Nici primarul Sucevei nu a fost omis de urători. „Până nu s-a rupe jugul/ noi om face o urare şi domnului primar Lungu”, au început urătorii de la Câmpulung Moldovenesc, care au continuat apoi să laude proiectele pe care le-a făcut în oraş. Petru Balan, coordonatorul grupului, a spus apoi că participă la acest eveniment aproape în fiecare an de la Revoluţie încoace şi că aşteaptă şi pe turişti să vină la Câmpulung peste câteva zile când au loc acolo manifestări de acest gen şi se strâng urători tocmai de la Izvoarele Sucevei. El a spus că a venit la Suceava pornindu-se dis de dimineaţă din Câmpulung Moldovenesc. „Venim cu portul nostru pe care l-am prins de la străbuni şi nu vrem să se piardă în negura vremurilor. Noi nu pornim la urătură fără măcar o pereche de boi şi cu un plug care ne-a rămas cam de vreo sută de ani în urmă. O ceată de gospodari de la noi din Câmpulung. Totul este autentic”, a spus Petru Balan.
De menţionat că măsurile de asigurare a ordinii publice au fost luate de jandarmi, de faţă fiind şi generalul Eugen {alar, şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava.
Pe scena de pe esplanada Casei de Cultură a Sucevei au evoluat formaţii de urători de la Corlata, Berchişeşti – 25 persoane; Udeşti – 50 persoane; Poiana Stampei – 40 persoane; Zvoriştea – 43 persoane; Volovăţ – 50 persoane; Capu Codrului – 32 persoane; Hânţeşti – 25 persoane; {cheia – 45 persoane; Drăguşeni – 20 persoane; Boroaia – 45 persoane; Stroieşti – 30 persoane; Dolheştii Mici – 26 persoane; Mălini – 22 persoane; Fîntînele – 25 persoane; Fundu Moldovei – 40 persoane; Bogdăneşti; Todireşti – 25 persoane; Bosanci – 40 persoane; Vama – 40 persoane; Pârteşti de Jos – 35 persoane; Comăneşti – 30 persoane; Botoşana – 35 persoane; Vatra Moldoviţei – 40 persoane; Liteni – 25 persoane; Negoteşti – 25 persoane.
Obiceiuri diferite în localităţi din Suceava şi Neamţ
Din judeţul Iaşi a participat un grup de 36 de persoane din comuna Cucuteni care a prezentat jocul „Cerbul” sprecific acestei localităţi. Din judeţul Neamţ a participat un grup de 28 de persoane din comuna Piatra {oimului care au prezentat un program de urături specifice locului. Coordonatorul grupului care se cheamă „Mioriţa” a fost chiar viceprimarul comunei. „La Suceava este pentru prima dată când venim cu grupul nostru, dar noi de la Revoluţie încoace am fost şi la Chişinău, şi la Bacău, şi la Sibiu. Anul trecut am fost la Muzeul Satului (}ăranului Român – n.red.) în Bucureşti şi iată-ne ajunşi, anul acesta, la Suceava. Ansamblul nostru are în jur de 30 de persoane care activează, momentan, dar mai avem un ansamblu prin Italia şi Spania. De obicei, începem cu o colindă şi avem jocurile cu steaua, capra, ursul, jocul de măşti, urătura şi „La mulţi ani!”, dar acum a trebuit să scurtăm pentru a ne încadra în timpul acordat”, a spus viceprimarul Ioan Oţel. El a precizat că şi pe straiele populare actuale sunt puse multe motive populare de culoare albastră, specifice localităţii nemţene, iar toate aceste motive sunt preluate de pe haine vechi de o sută de ani.
De altfel, mai multe grupuri de urători din comunele sucevene au fost însoţiţi de primari şi/sau de viceprimari. Spre exemplu, grupurile din comunele Bosanci şi {cheia au venit însoţite şi de primarii Anton Curic şi Vasile Andriciuc. Unul dintre grupurile de la Bosanci poartă denumirea de „Frumoşii” sau „~mpăraţii” şi are o mai veche istorie, în jur de 160 de ani, din perioada când localitatea, ca de altfel toată Bucovina, făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. „Era ca un fel de opoziţie faţă de autorităţi şi acest grup are, astăzi, în jur de 18 persoane. Portul lor este unul cu multe elemente făcute manual, de femeile gospodine din sat”, a explicat primarul Anton Curic. Ei au interpretat un joc intitulat „Bătaia săbiilor”. Ca şi în alte localităţi, şi acest grup se întruneşte în seara de 31 decembrie la Primărie pentru a începe de acolo urătura.
Ca şi în anii precedenţi, de la {cheia au participat la parada obiceiurilor populare din centrul Sucevei tineri din satele Sfântu Ilie, {cheia şi Mihoveni. Malanca interpretată de urătorii din {cheia era însoţită de o fanfară de la Sfântu Ilie. „Este un obicei foarte frumos care a dăinuit peste ani”, a spus primarul Vasile Andriciuc după care a adăugat că şi în comuna {cheia sunt unele obiceiuri aparte de Anul Nou, cum ar fi în satul Mihoveni. Aici, grupurile de urători şi de mascaţi aruncă cu puful de la papură simbolizând alungarea anului vechi şi aducerea anului nou. „Este un obicei vechi, unicat în judeţ şi, din câte ştiu eu, în ţară. Vrei, nu vrei, dacă te-ai nimerit atunci în zonă participi iar ceea ce este mai important este că nimeni nu se supără atunci”, a ţinut să spună primarul Vasile Andriciuc.
Mai multe spectacole cu obiceiuri de iarnă incluse în programul „Crăciun în Bucovina”
~n această perioadă, spectacole cu urători şi mascaţi se vor organiza în mai multe oraşe şi comune din judeţul Suceava. Ieri s-au organizat manifestări similare la Gura Humorului unde au fost în jur de patru-cinci sute de oameni, la Liteni şi la Fălticeni. Azi, în municipiul Vatra Dornei se va desfăşura cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Porniţi plugul, Feţi Frumoşi!” unde vor participa grupuri şi formaţii de urători din judeţele Suceava, Iaşi, Botoşani, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, fiind aşteptaţi sute de urători şi mascaţi.
Un festival de datini şi obiceiuri de iarnă unde vor evolua grupuri şi formaţii de colindători şi urători din judeţ se va desfăşura sâmbătă în centrul municipiului Rădăuţi, iar în oraşul Gura Humorului se va organiza parada formaţiilor de Anul Nou urmată de „Urătura humorenilor” şi de un spectacol al obiceiurilor de iarnă.
Tot sâmbătă, în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc se va desfăşura spectacolul „Sărbători de iarnă în Bucovina de munte”, unde vor evolua artişti ai folclorului românesc ca Eugen Mihăilă, Veta Biriş, Marius Ciprian Pop, Ansamblul artistic „Arcanul”, dar şi alte grupuri şi formaţii de urători din zonă.
Seria festivalurilor cu obieceiuri de iarnă se va încheia în 13 ianuarie, când în comuna Drăguşeni se organizează „Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă pe stil vechi” la care vor fi prezente grupuri şi formaţii din judeţele Suceava, Iaşi şi Neamţ ce vor participa şi la o paradă a costumelor populare şi a măştilor. Cătălin Nechifor a precizat că nu va mai fi o paradă ca anul trecut de la poarta de intrare în judeţ, ci un traseu mai scurt. Spectacolele de datini şi obiceiuri de iarnă din judeţul Suceava sunt incluse în programul „Crăciun în Bucovina” de promovare a zonei, proiect susţinut de Consiliul Judeţean Suceava. (Dan PRICOPE)