Particularităţile alimentaţiei persoanelor obeze

Obezitatea este o boală multifactorială care implică acumularea de ţesut adipos (grăsime) în exces, suficient pentru a dăuna sănătăţii. Este cea mai frecventă tulburare de nutriţie care afectează toate grupele de vârstă (copii, adolescenţi și adulţi), indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic. Obezitatea amplifică riscul apariţiei unor boli grave: boli cardiovasculare (hipertensiune, infarct, accidente vasculare), diabet zaharat, dar și cancer, litiază biliară sau afectarea funcţiei renale. Obezitatea este la ora actuală a doua maladie prevenibilă responsabilă de mortalitate pe plan mondial. Anual, peste 300.000 de persoane mor din cauza acesteia.

O explicaţie pentru obezitate este că persoanele supraponderale mănâncă prea mult, deși istoricul dietelor nu indică întotdeauna un consum ridicat de alimente.    Istoricul dietelor nu reprezintă întotdeauna o evidenţă precisă a ceea se consumă; atât personale obeze cât și cele cu o greutate normală raportează deseori greșit dietele lor. Mai important, dieta curentă nu reflectă obiceiurile alimentare care au dus la obezitate. Este posibil ca persoanele obeze ce au avut o balanţă energetică pozitivă de ani de zile și care au acumulat grăsime corporală în exces să nu mai aibă o balanţă energetică pozitivă în prezent.

Trăim într-un mediu care ne expune la o abundenţă de alimente bogate în calorii și grăsimi care sunt disponibile instant, relative ieftin și puternic promovate. Mâncarea este disponibilă oriunde, tot timpul,  în mare parte datorită fast-foodurilor. Străzile sunt pline de restaurante și chioșcuri care oferă mâncare fast-food. Avem mâncare fast-food în școli, malluri și aeroporturi. Este convenabilă și disponibilă oricând în timpul zilei, chiar și noaptea. Cele mai nocive sunt mesele gata preparate de dimensiuni extraordinar de mari și care oferă posibilitatea de combinaţii. Oamenii le cumpără crezând că merită din punct de vedere financiar, dar mănâncă mai mult decât au nevoie și astfel tot ei sunt cei care au de pierdut. Porţiile de dimensiuni mari pot crește consumul chiar dacă mâncarea nu este atrăgătoare.  Mărimea porţiilor a crescut în ultimele decenii, mai ales la restaurantele fast-food, ajungând să fie de două până la opt ori mai mari decât o porţie de mărime normală. Tendinţa spre porţiile de dimensiuni mari este paralelă cu creșterea obezităţii în Statele Unite, care a început în anii 1970, crescând brusc în anii 1980, și continuând astăzi.

Mâncarea din unele restaurante, în special mâncarea fast-food, are un rol major în creșterea obezităţii. Mâncarea fast-food este adesea bogată în grăsimi, iar combinaţia de porţii mari și alimente cu număr ridicat de calorii este un dublu dezavantaj. Reducerea mărimii porţiilor este oarecum de ajutor, dar adevăratele economii calorice vin din scăderea densităţii energetice a alimentelor. Porţiile mari de alimente cu densitate mică de energie precum carnea slabă, fructe și legume pot ajuta la pierderea în greutate. Din păcate aceste alimente nu sunt la fel de ieftine, aromate și convenabile ca alimentele cu densitate energetică mare. Restaurantele pot ajuta clienţii să mănânce sănătos prin reducerea dimensiunii porţiilor și prin servirea  mai multor fructe, legume și cereale integrale.

În cazul persoanelor obeze, la care ingestia de alimente este crescută ca volum și viteză, cel mai frecvent, depozitele adipoase se accentuează treptat. Intervenţia dietetică se bazează tot pe principiile alimentaţiei sănătoase echilibrate, cu adaptarea corespunzătoare a aportului caloric. Reducerea ponderală reprezintă doar o parte a intervenţiei, mult mai important dar și mai greu de realizat pe termen lung este menţinerea noii greutăţi și prevenirea recâștigului ponderal. De aceea monitorizarea și consilierea nutriţională permanentă a acestor persoanelor este extrem de importantă. Aportul caloric adaptat trebuie să se bazeze pe ghidul de alimentaţie sănătoasă și presupune: compoziţie optimă, consum zilnic de legume, fructe, produse cerealiere din făină integrală, carne slabă sau pește și produse lactate cu conţinut redus de grăsimi, evitarea consumului de grăsimi, alimente de tip fast-food, dulciuri și băuturi dulci, consum suficient de lichide (apă), consum moderat și ocazional de alcool, frecvenţă optimă a meselor: 3 mese principale pe zi, micul dejun fiind obligatoriu și 2-3 gustări, gastrotehnie simplă, cu evitarea alimentelor prăjite și a sosurilor.

Un program de scădere ponderală particularizat la individ sau grup, bazat pe principii sigure și sănătoase are de obicei succes. Rezultatele trebuie evaluate continuu pentru a aduce corecţiile necesare la timp.

  Claudiu COBUZ -  medic primar diabet zaharat, nutriţie și boli metabo­lice. Doctor în știinţe medicale. email: cobuzclaudiu@ yahoo.com