Despre stres şi control

29/08/19 ora:2:02am

Cuvântul stress este de origine engleză şi are în general 2 accepţiuni: una de situaţie, stimul care ameninţă organismul (presiune, apăsare, efort, solicitare, constrângere) şi a doua de însăşi starea de tensiune ca răspuns a organismului la stresor, reacţia la agresiune. Răspunsul adaptativ individual la stres este determinat de numeroşi factori genetici, de mediu sau câştigaţi de-a lungul vieţii, iar prezenţa unei reacţii inadecvate, sau a unei reacţii excesive şi/sau prelungite poate duce la alterarea capacităţii de răspuns a organismului şi, în final, la apariţia bolilor. De mult timp medicii suspectau o legătură între stres şi apariţia sau evoluția diabetului zaharat. Încă de la 1679 Thomas Willis nota relația dintre „nervozitate” şi diabet. Mai târziu, se nota apariţia diabetului după o traumă psihică (Henry Maudsley ), sau după stres prelungit, probabil tipul 2 de diabet, care se trata cu opiacee (William Osler).

Se estimează că până la 90% din consultaţiile la doctor sunt cauzate măcar în parte de stresul cronic. Stilul de viaţă sănătos are indici comportamentali îndeobşte cunoscuţi, am putea spune clasici, cum ar fi alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică, dar şi factori mai noi care devin importanţi pe măsura cercetărilor ştiinţifice care le atestă eficacitatea: nefumător, fără alcool sau consum minim; greutate corporală normală sau rezonabilă; 7-8 ore de somn zilnic; adaptare la stres; controale medicale periodice; utilizarea centurii de siguranţă, etc.

Stresul, în cantități mici, ne ajută să fim concentrați, energici, alerți. Dacă însă, nivelul de stres crește, acesta ne poate distruge sănătatea,  productivitatea, familia, relațiile cu ceilalți etc. Stresul  îmbolnăvește  individul  din  punct de  vedere  fizic:  dureri  musculare,  hipertensiune arterială, dureri de spate, probleme gastrointestinale, cardiovasculare, cancer, diabet, etc. Stresul afectează psihicul astfel: scade capacitatea de concentrare și de a lua decizii eficiente (IQ-ul de 120 scade la 80 când suntem nervoși), apar boli psihice ce pot include: depresie, anxietate, atacuri de panică etc.

Stresul reprezintă o problemă pentru individ, iar ca orice problemă, ea trebuie rezolvată. A combate stresul înseamnă mai mult decât a aplica tehnici de reducere a stresului. Acțiunile de combatere  a  stresului  împreună  cu  controlul  activităților  (pentru  a  combate  stresul  acestora) reprezintă o parte din armele de apărare împotriva stresului. Există o multitudine de căi de a face faţă stresului dintre care unele chiar uşor de pus în practică: o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, odihnă suficientă, exerciţii fizice regulate. Gândirea pozitivă este o altă componentă a managementului stresului. A gândi pozitiv înseamnă a privi orice situaţie, astfel încât să minimalizăm cât mai mult aspectele negative şi să valorificăm aspectele pozitive. Un eşec poate fi o excelentă oportunitate pentru îmbunătățirea vieții. A gândi pozitiv înseamnă a începe orice activitate cu optimism, cu încrederea că vom reuşi să o și realizăm. A avea o comunicare eficientă, un stil de viață sănătos și a ne relaxa sunt alte componente importante ale managementului stresului.

Somnul este un element important în gestionarea stresului. În timpul somnului există perioade numite REM (rapid eyes mouvement) adică perioadele în care visăm şi în care se fixează noţiunile şi se reface activitatea cerebrală. Cu cât dormim mai puţin şi avem perioade mai puţine de somn REM  posibilitatea de a induce îmbolnăviri creşte. Participarea regulată la exerciţii fizice moderate reduce procentul de grăsimi, creşte masa musculară, împiedică apariţia osteoporozei, stimulează sistemul imunitar, îmbunătăţeşte funcţiile cerebrale. Exerciţiile fizice aerobe sub forma mersului pe jos, alergării, înotului, ciclismului sunt mult mai favorabile. Pentru  a combate  stresul  este  necesară  păstrarea  distanței  față  de  problema  apărută  și eliberarea pentru scurt timp de tot ceea ce ne poate stresa. Se poate aplica apoi un mix între tensiune și relaxare. Trebuie să găsim acel echilibru între corp, minte și spirit, care, împreună (fiind în armonie) ne pot ajuta să depășim orice situație, oricât de stresantă ar fi.

În concluzie stresul este o parte normală a vieții, dar pe care dacă nu-l gestionezi corect şi la timp va crea mari probleme de sănătate. Stresul prelungit, neîntrerupt, neașteptat este cel mai periculos.  Stresul poate fi manageriat printr-un stil de viață sănătos incluzând nutriţie adecvată, exerciții, relaxare, programarea timpului şi  crearea de strategii care sa-ţi facă viaţa predictibilă. Pentru a face alegeri sănătoase oamenii trebuie informaţi. Nevoia de educaţie medicală derivă şi din dorinţa tot mai puternic exprimată a populaţiei de a-şi menţine starea de sănătate şi de bine, informându-se şi respectând în acest scop indicaţiile medicului specialist.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com