UE acordă 44 milioane de euro pentru “construcția centurii Sucevei”. Nu se știe însă cine va primi acești bani și nici exact la ce ar trebui să-i folosim

Ieri, Comisia Europeană a anunțat aprobarea primei etape a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar șoseaua de centură este parte a rețelei centrale TEN-T . Deocamdată, nicio oficialitate suceveană nu știe exact la ce anume se referă anunțul CE, pentru că, din punct de vedere contabil, pentru finalizarea lucrărilor la șoseaua de centură a Sucevei, cu maximă larghețe, n-ar trebui mai mult de 10 milioane de euro 

O informație foarte importantă pentru Suceava a fost lansată ieri în spațiul public. Concret, s-a anunțat că Uniunea Europeană va acorda 44 milioane de euro pentru construcția unei centuri a Sucevei. Am încercat să clarificăm de unde ar veni acești bani, încotro ar fi direcționați și cum vor fi oferiți de UE. Se știe că în județul Suceava singura investiție pusă în practică vizând o rută ocolitoare se referă la un drum de aproximativ 14 kilometri, care plecând din DN2, coborând prin văile din zona Mănăstirii Hagigadar și urcând către Moara, merge mai departe până la DN17, în zona denumită “Zidul morții’. Soseaua continuă până la reîntâlnirea cu DN2, în zona localității Pătrăuți, peste șase kilometri de șosea fiind utilizabili de mai bine de un an, deși nu a fost recepționată oficial lucrarea. Cei care au lucrat pentru finalizarea acestei porțiuni de centură a Sucevei și-au primit însă banii și nu-i mai interesează situația. Celelalte două treimi din ruta ocolitoare nu sunt nici pe departe pretabile să fie date în funcțiune anul acesta, cel mai optimist termen fiind avansat de actualul guvern pentru anul viitor.  Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, din cadrul CNADNR, spunea anul trecut că este nevoie doar de un fel de bun de tipar pentru ca lucrările la șoseaua de centură a Sucevei să se termine în câteva luni. Tot el, apelând, desigur, la experți, a anunțat după un an că fostul constructor, SCCF Iași, a folosit “pământ de flori” pentru a realiza terasamentele pentru noua șosea. Politicienii s-au încăierat între ei în această primăvară, acuzându-se reciproc că nu au făcut ce trebuia pentru ca noua rută ocolitoare a municipiului reședință de județ, prefigurată de prin 2005, stabilită prin 2007, construcția pornind prin 2009, cu sute de procese în spate privind modalitatea în care s-a realizat exproprierea, să fie funcțională.
44 de milioane de euro pentru centura Sucevei: bani surpriză, bani electorali sau abureală?
Conform unei știri publicate deja de mass-media centrală, preluată și la nivel local, Comisia Europeană a aprobat prima etapă a unui proiect major în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro, din care aproape 44 de milioane de euro din Fondul de coeziune, pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, iar șoseaua de centură este parte a rețelei centrale TEN–T. Comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: „Investițiile prin fondurile structurale în sisteme de transport rămân o prioritate pentru Comisia Europeană. Este și cazul centurii ocolitoare a municipiului Suceava, care va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând în același timp participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp”. Acest proiect este cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial „Transport” al României, în cadrul axei prioritare „Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele de transport ale UE”. Decizia de cofinanțare pentru acest proiect se încadrează în perioada de programare 2007-2013, însă a doua etapă a proiectului va fi finalizată în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Fostul coridor IV pan-european, redenumit TEN-T prioritar 7, trebuie terminat până în anul 2020, potrivit Acordului de Parteneriat 2014-2020, încheiat între România și Comisia Europeană. În caz contrar, riscă să nu mai primească bani de la UE pentru construcția de drumuri.
O astfel de decizie, dacă s-a luat într-adevăr în termenii indicați anterior, merită salutată de toți sucevenii. Numai că nu bate suma de 44 de milioane de euro cu cea maximum folosibilă pentru terminarea rutei ocolitoare, banii necesari pentru finalizarea lucrărilor fiind, conform celor mai largi estimări, de maximum 10 milioane de euro. Reamintim că la demararea investiției, lucrările de construcție a rutei ocolitoare erau calculate la suma de 67 milioane de euro, ajungându-se în cele din urmă la un total de 86 de milioane de euro. Cum ar mai fi de făcut doar maximum 15% din lucrare, greu de înțeles unde ar mai trebui cheltuită diferența de sumă, până la 44 milioane de euro. Oricum, nici Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași, care are în administrare investiția de la Suceava, dar nici prefectul județului, Constantin Harasim, nu aveau, ieri după-amiază, știință despre un asemenea favor acordat Sucevei de Comisia Europeană. Consultându-se, cei doi au convenit că este nevoie de ceva răgaz de analizare a acestei informații.
Din zona politicului, senatorul liberal Gheorghe Flutur a considerat că merită să fie salutată aprobarea venită din partea Comisiei Europene pentru finanțarea restului de șosea de centură de la Suceava. “Deși la sfârșitul anului trecut au fost bani alocați prin bugetul de stat pentru anul acesta, s-a ales varianta finanțării de către UE a investiției, ceea ce nu este un lucru rău. Facem astfel economii la bugetul național. Mai ales că de o bună perioadă Guvernul nu a mai alocat niciun leu pentru șoseaua de centură a Sucevei. Eu am speranța ca astfel de soluții, cu finanțare europeană, să se găsească și pentru alte investiții din județul nostru, cum ar fi, de exemplu, pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc”, a spus Gheorghe Flutur.   (N.R.)