Traficanţii de migranţi au fost eliberaţi după ce au petrecut Paştele în spatele gratiilor

Curtea de Apel Suceava a admis contestaţiile formulate de inculpaţii Daniel – Gheorghe Cojocariu, de 47 de ani din Suceava, Marius Morar, de 24 de ani, din Brodina, Mihai Viosiencu, de 34 de ani, din Rădăuţi, Ruben Ursulean, de 24 de ani, din Brodina şi Eldar Grinciuc, de 33 de ani, născut în Chişinău, domiciliat în Fălticeni, împotriva deciziei luate de Tribunalul Suceava în data de 18 aprilie 2014, prin care judecătorii suceveni au dispus arestarea preventivă a acestora. Astfel, magistraţii de Curtea de Apel Suceava au înlocuit măsura arestării preventive luată faţă de cei cinci suspecţi cu măsura preventivă a controlului judiciar, decizie prin care aceştia au fost puşi în libertate având interdicţia de a părăsi judeţul Suceava. Decizia Curţii de Apel Suceava este definitivă.
Reamintim că joi, 17 aprilie 2014, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au organizat o acţiune, ocazie cu care au fost făcute opt percheziţii domiciliare pe raza judeţului Suceava şi au fost puse în executare şase mandate de aducere, ceilalţi suspecţi nefiind în România. Cu ocazia percheziţiilor făcute, la domiciliul suspectului Daniel Cojocariu, de 47 de ani, din municipiul Suceava şi al tatălui acestuia, au fost găsiţi 13 migranţi – 11 afgani şi doi sirieni – introduşi anterior în mod ilegal peste frontiera verde dinspre Ucraina, fiind anunţat în acest sens Serviciul pentru Imigrări Suceava care urmează să-i preia şi să le clarifice situaţia juridică.
Incepând cu luna noiembrie a anului 2013, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava au făcut cercetări sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava, faţă de suspecţii Ivan L., de 41 de ani, cetăţean ucrainean, G.C., de 41 de ani, cu dublă cetăţenie, română şi moldovenească, M.B., de 40 de ani, cetăţean ucrainean şi Alin B., de 30 de ani, din comuna Straja, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat” şi „trafic de migranţi”.
Astfel, Ivan L., urmărit prin Interpol, în prezent arestat în Republica Moldova, liderul şi coordonatorul grupului, ţinea legătura cu persoane aflate pe teritoriul Ucrainei, care furnizau migranţii în zona oraşului Cernăuţi, de unde erau preluaţi de către D.M., care la cererea lui Ivan L., organiza şi realiza, prin intermediul altor complici cetăţeni ucraineni, transportul şi călăuzirea migranţilor peste frontiera verde în România, prin zona comunei Brodina. Din zona de frontieră, migranţii erau preluaţi de către Alin B., cu ajutorul altor călăuze, apoi erau transportaţi în interiorul ţării şi eventual găzduiţi până la momentul predării lor către ceilalţi membri ai grupului. G.C. şi Ivan L. luau migranţii de la Alin B., îi călăuzeau pe teritoriul României până în apropierea frontierei de vest, îi cazau în diverse case particulare, hoteluri sau pensiuni şi le organizau ieşirea ilegală din România către Spaţiul Schengen. Trecerea frauduloasă a migranţilor în Ungaria se realiza fie prin călăuzirea migranţilor peste frontiera verde de către M.B., V.F., cetăţean ucrainean sau V.N., de 34 de ani, cetăţean ucrainean, în prezent arestat în Ungaria, fie prin ascunderea lor în mijloace de transport. Pe teritoriul Ungariei, migranţii erau preluaţi cu microbuze de către legături ale lui Ivan L., care îi transportau până în Viena – Austria. Pentru fiecare migrant traficat pe ruta Cernăuţi (Ucraina) – România – Ungaria – Viena (Austria) se percepea suma de 4.000 – 4.500 de dolari, bani care se împărţeau între membrii şi sprijinitorii grupului, în funcţie de poziţia şi aportul fiecăruia.
În modalitatea mai sus menţionată au fost racolate, găzduite şi transportate de pe raza judeţului Suceava, şapte grupuri de migranţi, compuse din 31 de persoane – şase grupuri cu 25 persoane trecute fraudulos din Ucraina în România şi un grup cu şase persoane racolate din Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Rădăuţi.
Majoritatea membrilor reţelei sunt din Ucraina sau din Republica Moldova, coordonarea activităţilor infracţionale fiind făcută de pe teritoriul Ucrainei, iar migranţii provin din Pakistan, Afganistan, Irak sau Siria. (Constantin ZUZEAC)