"Super-comunele", o nouă formă de localitate propusă de Guvern. Lista comunelor din județul Suceava care ar putea deveni poli regionali

Conform unui proiect de lege privind reclasificarea localităților din România, un număr de șapte commune din județul Suceava ar putea deveni poli regionali, cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor în care lipsesc orașele pe o distanță de minimum 25 km. In județul Suceava corespund criteriilor comunele Brodina, Cornu Luncii, Crucea, Iacobeni, Moldovița, Ostra, Pârteștii de Jos. EExecutivul a selectat și localitățile în care s-au produs scăderi accentuate de populație, precum și cele care au în structura lor localități cu populație sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, Executivul “încurajează unificarea administrativă” la inițiativa autorităților locale. In județul Suceava, conform Guvernului, cele mai mari scăderi ale numărului locuitorilor s-au consemnat în comuna Ilișești (-56,8%), precum și în orașele Solca, Milișăuți, Broșteni

 

O nouă unitate administrativ-teritorială ar putea apărea în România, informează HotNews. Un proiect de lege privind reclasificarea localităților propune înființarea a 183 de comune poli-regionali. Aceste localități, practic un fel de “super-comune”, au rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de orașe pe o distanță de minimum 25 km. Proiectul de lege stipulează că dezvoltarea acestor localități este “sprijinită” de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară și socio-culturală.
Dacă inițiativa legislativă va găsi susținere în Parlament, comunele din România vor fi împărțite în două categorii: comune poli-regionali și alte comune. Aceste comune poli-regio­nali, un fel de super-comune, au fost deja selectate de Guvern.
In județul Suceava acestea ar urma să fie următoarele: Brodina, Cornu Luncii, Crucea, Iacobeni, Moldovița, Ostra, Pârteștii de Jos.
 Ce deosebește “super-comunele” de comunele simple?
Sunt localități cu rol de “loc central” în județe, care pot prelua servicii cu rol teritorial în sănătate, educație, cultură, comerț și servicii. Ele vor avea o populație de minimum 2.000 de locuitori. În desemnarea drept comună – pol rural au fost luați în calcul mai mulți factori: rata migrației temporare a populației, rata medie anuală de creștere a populației, volumul populației, accesibilitatea rutieră și fe­roviară, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploatațiilor agricole.
Pe de altă parte, Executivul a selectat și localitățile în care s-au produs scăderi accentuate de populație, precum și cele care au în structura lor localități cu populație sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, Guvernul “încurajează unificarea administrativă” la inițiativa autorităților locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populație.
Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege până la sfârșitul anului 2025 dacă vor să își păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului, prin lege. Pe lista Guvernului sunt aproape 170 de comune în care s-au produs scăderi de peste 30% ale po­pulației (1991-2012) și circa 70 de orașe care au pierdut peste 20% din locuitori (1990-2012).
Cum ar putea fi reclasificate localitățile din România
Guvernul propune reclasificarea orașelor în șapte categorii și a comunelor în două, în funcție de câțiva parametri ce iau în calcul noile realități sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltării arată în ce categorii urmează să se înscrie localitățile și prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o măsură cu mare impact social, administrativ și politic: localitățile cu scăderi accentuate de populație să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcționale, la inițiativa autorităților locale. Dacă până la finele anului 2025 comunele vizate nu ating anumiți indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului.
Astfel, municipiul Suceava s-ar încadra în categoria “Municipii poli regionali secundari (condiții: peste 100 de mii de locuitori și 300 de mii în aria funcțională, sedii de instituții de interes județean /supra-județean, accesibilitate la sistemele de transport, minimum o universitate, spitale de categoria III și IV / V, minimum o entitate de Inovare și Transfer Tehnologic). In această ca­tegorie mai intră, la nivel național, următoarele orașe: Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Sibiu și Râmnicu Vâlcea.
In ce privește comunele din județul Suceava cu cea mai mare scădere a populației, Guvernul dă ca exemplu comuna Ilișești, unde în intervalul 1990 – 2012 s-a semnalat o scădere cu 56.8% a numărului de locuitori.
Dramatică este și situația orașului Solca, ce a înregistrat, în acest interval, o scădere cu 45,15% a populației (- 2.189 locuitori), fiind al doilea oraș din țară, după Bălan, ca  procent de scădere a populației. Din județul Suceava, scădere de 36.6% (- 3.053 de locuitori) s-a consemnat și în Milișăuți, iar în orașul Broșteni s-a constatat o scădere de 22,79% ( – 1.835 de locuitori)  a numărului de locuitori. (T.V.)