Suceava – cel mai “tânăr” județ din țară

19/11/18 ora:2:54am

Cele mai tinere județe din România sunt Suceava, Iași, Vaslui, Ilfov și Bistrița-Năsăud, în funcție de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populației. Suceava și Iași au aceeași pondere de 45,3% de locuitori cu vârsta până în 35 de ani din numărul total al populației. Cum disponibilitatea forței de muncă devine mai importantă decât costul acesteia, teoretic această “poziție fruntașă” ar putea însemna că investitorii ar fi atrași de zona noastră. Din păcate însă, o mare parte dintre tinerii suceveni au ales să plece, dacă nu în alte țări, atunci spre alte zone din țară, care le oferă mai multe posibilități 

Suceava rămâne printre județele „cele mai tinere” ale României atât sub raportul pensionarilor ca pondere în numărul total de  persoane, cât și în ceea ce privește ponderea tinerilor sub 35 de ani în totalul populației. Potrivit calculelor ZF – care citează, la rândul său, informații publicate de Institutul Național de Statistică -, „cele mai tinere” județe din România sunt Suceava, Iași, Vaslui, Ilfov și Bistrița-Năsăud, în funcție de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populației.

„Constant clasate la coada clasamentului în materie de business, unele județe din Moldova au o comoară nebănuită, și anume o pondere ridicată a tinerilor sub 35 de ani. În contextul în care disponibilitatea forței de muncă devine mai importantă decât costul acesteia, menținerea tinerilor în aceste județe poate reprezenta soluția pentru redresarea lor economică”, susțin cei de la “Ziarul Financiar” într-o analiză publicată recent.

Sursa: zf.ro

Sursa: zf.ro

Suceava și Iași au aceeași pondere de 45,3% de locuitori cu vârsta până în 35 de ani din numărul total al populației, la o distanță de aproape 10% față de ultimul clasat din România la acest capitol: Teleorman. Acesta din urmă este pe primul loc din țară în privința ponderii pensionarilor în total populație (28,9%), în vreme ce județul Suceava se situează spre coada clasamentului, cu doar 19,8% pensionari în ponderea populației, fiind devansată de Iași (18,7%), Ilfov (18,2%) și Vaslui (19,7%). De altfel, acestea patru sunt singurele județe unde, conform datelor citate de ZF, încă nu s-a ajuns la situația în care măcar unul din cinci locuitori să fie pensionar, cu toate că nici mult nu mai este. Vasluiul și Ilfovul au, de asemenea, populație tânără într-o pondere aproape la fel de mare ca Suceava adică 44,9% și 43,5%, ocupând locurile 3 și 4 în topul județelor „tinere” ale României.

Suceava, ferită de locurile codașe ale businessului local, dar departe de liga mare

Cinci din cele opt județe ale Moldovei sunt în TOP 10 al județelor cu o populație sub 35 de ani: Suceava, Iași, Vaslui, Botoșani și Bacău, iar județene Vrancea și Neamț se situează pe locurile 15 și 20, ponderea celor sub 35 de ani fiind de peste 40 de procente în ambele cazuri. Doar Galațiul este în a doua jumătate a clasamentului, pe locul 25, cu doar 39,6% pondere a tinerilor în structura demografică totală a județului. Aceleași cinci județe „tinere” ale Moldovei sunt pe ultimele zece poziții din clasamentul național în privința ponderii pensionarilor: Iași (locul 41), Vaslui (locul 40), Suceava (locul 39), Bacău (locul 36), Botoșani (locul 33). Galațiul ocupa locul 29 în topul județelor „pensionare” – sub aspectul ponderii, nu al numărului absolut de pensionari – iar Neamțul este pe locul 23, iar Vrancea este pe locul 20.

Ponderile respective arată că Moldova și îndeosebi regiunea de dezvoltare Nord-Est au un potențial demografic ce poate fi un avantaj competitiv. Aspectul este confirmat și de analiza celor de la ZF, care sunt de părere că, „deși Iași sau Ilfov au intrat în liga mare a businessului local, pentru județele aflate la coada clasa-mentului, așa cum este cazul Vasluiului, Botoșaniului sau Sălajului, ponderea mare a tinerilor în totalul populației poate fi o veste bună în vederea atragerii investițiilor, dacă acești tineri decid să rămână în aceste județe”. Chiar dacă Suceava nu a fost inclusă de cei de la ZF – probabil cu un oarecare temei – în liga județelor codașe în businessul local, credem că din aceleași motive nu a fost menționat nici în „liga mare”.

Prin urmare, faptul că Suceava este un județ „tânăr” – comparativ cu altele din țara care este însă îmbătrânită – poate fi mai degrabă un avantaj pe care însă, cel puțin deocamdată, îl exploatează angajatori din alte județe, inclusiv din cele care figurează ca fiind îmbătrânite, care nu se sfiesc să recruteze forță de muncă de la sute de kilometri distanță. Spre exemplu, ci de la ZF notează că București, Timiș sau Cluj au ponderea populației sub 35 de ani coborâtă sub 40%, ceea ce pe termen lung poate ridica probleme majore. Ceea ce probabil a omis să noteze ZF este că rezolvarea problemei lor va veni din importul de forță de muncă din județe tinere, de ani mulți încoace Suceava, Botoșani și Bistrița-Năsăud fiind „furnizori” de populație tânără pentru Cluj.

ZF pune degetul pe rană în privința costurilor forței de muncă, dar și a preconizatelor reconversii necesare

Identificarea structurii pe grupe de vârste a populației din județele României este un exer­cițiu cât se poate de util în contextul în care studiile arată că disponibilitatea forței de muncă devine mai importantă decât costul acesteia. Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiții va depinde în primul rând de disponibilitatea forței de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă transformare prin care va trece economia locală.

Statisticile privind deciziile de investiții sunt necruțătoare, automatizarea, robotizarea, lucrul cu datele mutând interesul de pe forța de muncă ieftină pe noi meserii, care nu pot fi îndeplinite cu ajutorul inteligenței artificiale. „Atunci când vor lua decizia legată de formarea de noi locuri de muncă, companiile, în proporție covârșitoare, vor pune pe primul loc disponibilitatea locală a talentelor, 74% dintre acestea spunând că acesta este principalul factor după care își orientează investițiile. Spre comparație, 64% dintre companii spun că pentru ele principala grijă este costul forței de muncă”, se arată în studiul «Viitorul Muncii», lansat de Forumul Economic Mondial în septembrie anul acesta.

Prezența internetului sau inteligența artificială, trecerea spre o economie mai verde sau dezvoltarea clasei de mijloc sunt megatendințele care vor afecta piața forței de muncă. „În 2018, circa 71% din totalul orelor de muncă din 12 industrii erau realizate de oameni, restul fiind îndeplinite de mașini. Până în 2022, lucrurile se vor schimba, astfel că 58% din orele de muncă vor fi efectuate de oameni, iar restul de mașini“, se mai arată în studiul menționat. Mai departe, acest lucru înseamnă că la nivelul anului 2022, mai bine de jumătate din forța de muncă va avea nevoie de sprijin pentru reconversii profesionale majore, restul având nevoie de traininguri cuprinse între 6 luni și mai bine de un an. (D.P.)