Studiul de fezabilitate al gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș: „Nu recomandăm construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă”

Studiul de fezabilitate al gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș a scos din start  la iveală mai multe probleme care nu au putut fi rezolvate de cei care au dispus construirea acestui depozit ecologic. In studiu se precizează că nu este recomandată construirea și gestionarea unui depozit central în zona Pasului Mestecăniș. Cele mai cunoscute probleme privind groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș sunt panta prea mare, aria protejată cu apă, distanța prea mică față de case, clima nefavorabilă și tunelul de cale ferată aflat la o distanță mai mică de 200 de metri. Autoritățile trebuie să răspundă la întrebarea de ce nu a ținut nimeni cont de aceste recomandări

Reprezentanții Consiliului Județean Suceava urmează să facă recepția finală la groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș, una dintre cele mai mari aberații construite cu bani europeni în țara noastră, după ce stația de epurare a fost finalizată.

Constructorii au finalizat stația de epurare a gropii de gunoi. În groapa de gunoi au fost investite 27 de milioane de lei. Darea în folosință nu este însă posibilă, deoarece groapa de gunoi nu are ­o­perator.

Chiar dacă groapa a fost finalizată, studiul de fezabilitate arată că proiectul are și va avea mai multe probleme, unele mai grave decât celelalte. In cele ce urmează vă vom prezenta mai multe inadvertențe de la groapa de gunoi de la Pojorâta.

In primul rând, nu ar exista un aviz de la CFR deoarece prin satul Valea Putnei există două tuneluri feroviare și nu doar unul, cum se arată în studiul de fezabilitate. Totodată, se mai arată că panta amplasamentului este foarte abruptă (25% în partea de est), însă localnicii, care au blamat încă de la început acest proiect, au măsurat respectiva pantă, descoperind că are un grad de înclinație între 40 și 44%.

In studiul de fezabilitate se mai precizează că distanța față de cele mai apropiate zone de locuințe este de 1.000 de metri, însă în realitate groapa este amplasată la 465 de metri de cea mai apropiată casă din Valea Putnei.

Cele mai cunoscute probleme privind groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș sunt panta prea mare, aria protejată cu apă, influența critică asupra peisajului, clima nefavorabilă și tunelul de cale ferată aflat la o distanță mai mică de 200 de metri.

Din cele 60 de puncte pe care le putea primi depozitul ecologic din Pasul Mestecăniș, acesta a primit doar 23,5 puncte.

„Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii și verii poate crește în viitor. Prin urmare, gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică disponibilă la scara de 1:25000 mai există o zonă cu inscripția <<zonă pentru conservarea apei>>. Prin urmare, amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă”, se arată în studiul de fezabilitate.

In momentul în care solul este înghețat sau ­sa­turat, riscul privind un debit mare de scurgere este mai ridicat. Poate exista un risc temporar de ­i­nundații la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinație de 25% la amplasament. Această ­va­loare nu este foarte mare ținând cont de stabilitatea geotehnică, dar poate determina formarea de ­de­bite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundații cauzat de eroziunea și alunecările de teren ale solurilor de suprafață. Motivul acestora este situația geologică a solurilor argiloase. Riscul este mai ridicat toamna, după adunarea recoltelor, când terenurile agricole nu mai sunt acoperite cu vegetație. Zonele înconjurătoare sunt acoperite de păduri, care întrerup formarea de debite mari de scurgere.

Am încercat să obținem un punct de vedere din partea reprezentanților Consiliului Județean Suceava, însă aceștia au refuzat să ofere vreo declarație pe baza acestui subiect.

 Cea mai rușinoasă groapă de gunoi din Europa, gata să fie folosită în inima munților

Locuitorii din comuna Pojorâta s-au arătat încă de la început nemulțumiți de locul în care a fost amplasată groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș și au atacat în instanță hotărârea de Consiliu Local din data de 9 august 2010, prin care nouă hectare de teren pe care a fost construită groapa de gunoi au fost transferate în posesia Consiliului Județean Suceava.

În luna martie 2016, ­ma­gistrații de la Curtea de Apel Cluj le-au dat dreptate localnicilor din Pojorâta și au anulat hotărârea de Consiliu Local prin care s-au transferat cele nouă hectare de teren. Deși decizia judecătorilor clujeni a fost una definitivă, în luna septembrie 2016, Consiliul Local Pojorâta a dispus din nou transferul terenului pe care a fost construită groapa de gunoi în posesia Consiliului Județean Suceava. Această nouă decizie a fost din nou atacată în instanță de localnicii din Pojorâta.

„Noi vom lupta în continuare împotriva amplasării acestei gropi de gunoi. Noi am transmis o cerere către OLAF, de unde așteptăm un răspuns. Părerea noastră nu contează pentru nimeni. Consiliul Local Pojorâta este practic împotriva noastră, a localnicilor, și susține inițiativa celor de la Consiliul Județean Suceava, pe care noi nu am acceptat-o încă de la început”, a declarat Aristide Samoilă Maxim, reprezentantul sătenilor din Valea Putnei.

Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș, în care s-au investit peste 27 de milioane de lei, a fost terminată, chiar dacă locuitorii din zonă sunt în continuare împotriva acestui proiect. Investiția a fost realizată printr-un program finanțat din fonduri europene care vizează gestionarea deșeurilor din județul Suceava. Termenul de finalizare a lucrărilor era iulie 2014, însă problemele apărute de-a lungul timpului au făcut ca groapa de gunoi să nu fie funcțională nici în ziua de astăzi. Conform proiectului, se estimează că groapa de gunoi va funcționa până în anul 2037 și acolo vor fi depuse 350.000 de tone de deșeuri.

Situația gropii de gunoi de la Pojorâta este asemănătoare cu cea a gropii ecologice de la Vaslui. Acolo, de patru ani de zile, autoritățile nu reușesc să desemneze o societate care să adminis­treze groapa ecologică construită pe 20 de hectare în localitatea vasluiană Roșiești și stațiile de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, în care s-au investit 50 de milioane de euro. (Dănuț ZUZEAC)