Scandal la Cernăuți între naționaliști și susținătorii Iuliei Timoșenko, acuzați că fac jocurile României și Rusiei

Sâmbătă, 3 noiembrie 2018, în ziua marcării a 100 de ani de la “Vecea Bucovineană”, pe strada Olga Kobyleanska din Cernăuți a avut loc o acțiune de protest împotriva vizitei liderului partidului „Batikivșcina”, Iulia Timoșenko, care a degenerat în violențe. Iulia Timoșenko întreprins o vizită la Cernăuți, unde a avut mai multe întâlniri cu locuitorii regiunii. Conform agenției BucPress din Cernăuți, sub centrul media Belle Vue, acolo unde urma să se desfășoare o conferință de presă cu participarea fostului premier al Ucrainei, s-au adunat oameni la un miting cu lozinci și pancarte, în care se sublinia că Timoșenko este „un agent al Rusiei”, iar reprezentanța partidului său din nordul Bucovinei „Batkivșcina” slujește „interesele României, și nu ale Ucrainei”.

De altfel, este destul de cunoscut faptul că și Iulia Timoșenko a devenit o țintă a celor care văd la tot pasul agenți ai Rusiei. Din câte se pare că discuțiile pe această temă sunt atât de aprinse în Ucraina, încât politicieni și oligarhi cu viziuni și atitudini destul de naționaliste ajung să se suspecteze și să se acuze unii pe alții că fac jocurile Rusiei. Iulia Timoșenko nu putea scăpa de acest gen de acuzații mai ales că este lider în toate sondajele privind candidații la prezidențiale și programul său politic vizează multe reforme economice care necesită pacea, fapt ce poate fi deranjant pentru unele cercuri politice care își trag seva din orice fel de conflict.

Cât privește România, momentul și maniera aleasă nu sunt deloc întâmplătoare. Data de 3 noiembrie este exploatată de toți politicienii cu ve-deri naționaliste din Ucraina în speranța unui răspuns puternic la tot ceea ce România a organizat pentru Centenarul Marii Uniri și care a de-ranjat ultranaționaliștii ucraineni din Cernăuți și nu numai. Având în vedere că liderul filialei partidului „Batkivșcina” al Iuliei Timoșenko este Ioan Muntean – etnic român, originar din raionul Hliboca, regiunea Cernăuți – și care are și funcția de președinte al Consiliului Regional, într-o regiune în care, conform măsurătorilor oficiale, circa 20% sunt etnici români (cu tot cu cei declarați moldoveni), spaima naționaliștilor este considerabilă și ei văd în oricine are alte origini etnice un pericol. Nu este un secret pentru nimeni că relația dintre Ioan Muntean și Iulia Timoșenko este veche și trainică, primul având un curaj remarcabil în perioada în care aceasta a fost închisă politic de regimul Ianukovici și a cerut răspicat, la o reuniune româno – ucraineană de la Palatul Administrativ Suceava, „Eliberați-o pe Iulia!”. Iulia Timoșenko a venit, recent, cu avionul la Cernăuți pentru a participa la aniversarea lui Ioan Muntean care împlinea 49 de ani, știrea făcând deliciul presei cernăuțene și nu numai.

Prin urmare, atitudinea naționaliștilor ucraineni nu este de mirare, chiar dacă au reușit în bună măsură să deturneze atenția de la ma-nifestările organizate de autorități cu ocazia zilei de 3 noiembrie. Potrivit publicației cernăuțene de limbă română Libertatea cuvântului care citează portalul molbuk.ua și agenția ACC, fostul prim ministru al Ucrainei, care avea programată o conferință de presă în incinta Centrului-media „Belle Vue”, a fost întâmpinat de un grup de activiști naționaliști conduși de Serghii Kacimarski, cu pancarte pe care scria „Cetățeanul român Muntean – nou curs pentru Timoșenko”, „Bun venit cucul moscovit la Vecea Bucovineană” și „Partidul Batkivșcina în Bucovina deservește România nu Ucraina”.

Mitingul a fost organizat de „Pobratîmî Ukrainî” (Frații Ucrainei), ai cărei activiști scandau că Timoșenko este un agent al Moscovei și că reprezentanții ei din Cernăuți slujesc interesele României. Liderul filialei „Batkivșcina” din Cernăuți, Ion Muntean – care este, totodată, și președintele Consiliului Regional Cernăuți – s-a apropiat de participanții la miting și a încercat să rupă pancartele, provocând o adevărată bătaie între activiști și delegația partidului Iuliei Timoșenko. De asemenea, mai notează molbuk.ua, un conflict verbal a apărut între activistul Serghii Kacimarski și un alt reprezentant al Batkivșcina, Vladimir Hrehorciuc iar la încăierarea ar fi participat – dintre lideri locali ai Batkivșcina – nu doar Ioan Muntean, ci și deputatul Alexandr Purșaha, bine cotat în recente sondaje ale potențialilor candidați la funcția de primar. Potrivit molbuk.ua, alți activiști ai partidului Iuliei Timoșenko încearcau să nu permită jurnaliștilor să facă poze la acțiunea naționaliștilor ucraineni. După încăierarea și îmbrânceala dintre cele două tabere, la fața locului au intervenit zeci de reprezentanți ai forțelor de ordine.

La fața locului au sosit reprezentanții Serviciului Ucrainean de Securitate care au reținut activiștii. În schimb, Iulia Timoșenko, citată de corespondentul Agenției ACC a declarat că anume „SBU a organizat această provocare”. Potrivit celor de la Libertatea cuvântului, care citează la rândul lor din molbuk.ua, Iulia Timoșenko a declarat că acțiunea de protest împotriva reprezentanților partidului și vizitei sale la Cernăuți, a fost pusă la cale de Serviciul de Securitate al Ucrainei, la comanda Președintelui Petro Poroșenko.

Timoșenko ar vrea ca 3 noiembrie să devină sărbătoare națională în Ucraina

Controverse au apărut apoi și în ceea ce privește protestatarii. Poliția cernăuțeană ar fi reținut pe 13 dintre aceștia, avocații unora dintre ei au mers până acolo încât să susțină că tinerii erau, de fapt, activiști de mediu, însă polițiștii insistau că nu aveau niciun fel de autorizație pentru a organiza vreo acțiune. După câteva ore, Serghii Kacimarski declara în mass media că toți cei 13 tineri au fost eliberați, deși – cel mai probabil – vor fi chemați în judecată pe viitor.

Potrivit publicației „Zorile Bucovinei”, Iulia Timoșenko a fost întrebată, direct, despre proiectul de lege privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, votat în prima lectură de 161 de deputați ai poporului, inclusiv de Batkivșcina – referirea fiind directă la articolul 21 ce prevede editarea presei scrise doar în limba ucraineană. În cazul bisăptămânalului „Zorile Bucovinei” ce apare de aproape 78 de ani în limba română, dacă va fi adoptată legea respectivă și în cea de-a doua lectură, publicația va trebui să devină bilingvă, adică redacția va trebui să editeze integral același număr de ziar și în română, și în ucraineană, cheltuielile fiind suportate de editor, adică de ziar, care n-are nici un ajutor de la statul ucrainean, însă plătește toate impozitele necesare.

Răspunsul Iuliei Timoșenko a fost succint: la votarea în lectura a doua a proiectului de lege respectiv va vota împotrivă, iar după victoria coaliției democratice, în noul guvern va fi introdus un nou organ de stat ce se va ocupa nemij­locit de minoritățile naționale.

Pe de altă parte, Iulia Timoșenko ar fi declarat, potrivit mobuk.ua, că „vizita de astăzi (sâmbătă, 3 noiembrie – n.r.) este dedicată centenarului Camerei Bucovinei (Vecea Bucovinei –  în 3 noiembrie 1918, o adunare la Cernăuți a forțelor naționaliste ucrainene  a proclamat unirea Bucovinei – după unele surse doar a două treimi din Bucovina – cu Galiția care se constituise deja în republică ucraineană, în ideea de a se uni, mai apoi, cu cei din părțile țariste ale Ucrainei. ). Acesta este un eveniment absolut și cred că marea greșeală a autorităților de a părăsi acest eveniment regional. Acest eveniment ar trebui să fie naționalizat”, a declarat Iulia Timoșenko la conferința de presă de la Belle Vue Cernăuți. O parte media cernăuțeană susține că Iulia Timoșenko nu a vizitat nici un singur eveniment pentru a marca “sărbătoarea”. Totuși, fostul premier a susținut un discurs în centrul Cernăuților, în pofida unor mici pro­-bleme tehnice cu microfonul și unde ar fi reafirmat intenția ca ziua de 3 noiembrie să fie declarată, în Ucraina, sărbătoare națională.  (D.P.)