Președintele Academiei Române: “Bucovinenii sunt cei mai vechi și mai neaoși moldoveni”

17/11/18 ora:11:17am

Ştefan cel Mare a fost evocat ieri, la Şedința solemnă a Academiei Române care a avut loc la Muzeul Bucovinei, domnitorul fiind considerat de Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, drept “cel care a refăcut Dacia, fiind domn al Moldovei, domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei, cu un secol înainte de Mihai Viteazu”. La ședința care a reprezentat „salutul” Academiei Române la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă, pe lângă oficialitățile locale au participat membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, președinte, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți. Au participat de asemenea acad. Eugen Simion, președinte al Secției de filologie și literatură, acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, profesorii Ionel Cândea, Constantin Zălinescu și Sergiu Nedevschi, membri corespondenți ai Academiei Române 

Şedința solemnă a Academiei Ro­mâne care a avut loc, vineri, 16 noiembrie, la Muzeul Bucovinei pentru a marca 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara a fost un prilej pentru președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, de a evoca marea persona­litate a lui Ştefan cel Mare, precum și de a arăta că Academia Română a fost pregătită de Marea Unire înainte ca înfăptuirea idealului național să se concretizeze la 1918. De asemenea, ședința solemnă a Academiei a fost un prilej pentru a combate „moldovenismul”. De menționat că nordul Bucovinei a fost reprezentat de o delegație româ­nească alcătuită din 12 membri de la Cernăuți. Sala Muzeului de Istorie a fost arhiplină. Au fost prezenți printre alții președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, predecesorii săi Gavril Mîrza și Cătălin Nechifor, primarul Ion Lungu, senatorul Virginel Iordache, deputatul Emanuel Havrici, șeful învățământului sucevean, Gheorghe Lazăr, șefa Casei Corpului Didactic, Manuela David, dr. Radu Rey, directorul ACET Ştefan Groza. Manifestarea a fost organizată de Muzeul Bu­covinei și Consiliul Ju­dețean Sucea­va, în parteneriat cu Acade­mia Ro­mână. Coorganizator: Uni­versitatea „Şte­fan cel Mare” din Suceava.

„Salutul” Academiei Române la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă, a fost adus de președintele celui mai înalt for științific al țării, acad. Ioan-Aurel Pop „cu umi­lință, evlavie dar și cu demnitate”, în cadrul ședinței solemne de la Muzeul de Istorie din Suceava. După intonarea imnului național, directorul Muzeului Bucovinei – Emil Ursu, a adresat cuvintele de salut către distinșii oaspeți iar printre altele a subliniat că „în harta veche românească, Bucovina ocupă un loc din cele dintâi în toată lumea ortodoxă”. „Dacă Ardealul este țara clasică a trecutului romanic Dacia, Bucovina este țara clasică a trecutului românesc”, a spus Emil Ursu în cuvântul său de bun venit, mulțumind Academiei Ro­­mâne pentru onoarea făcută Buco­vinei de a ține o sesiune solemnă la Suceava.

Ştefan cel Mare „un restitutio Daciae”

„Răspunsul” frumos a venit din partea acad. Ioan-Aurel Pop care, prin elogiul adus domnitorului Ştefan cel Mare – despre care a spus că a fost cel mai important conducător politic și militar pe care l-au avut românii în Evul Mediu – l-a pus într-o lumină nouă, de precursor al lui Mihai Viteazu în ceea ce privește unitatea românilor din interiorul și exteriorul arcului carpatic. „El a adus țara de la sudul Carpaților sub ascultarea sa de mai multe ori și timp de 16 ani și opt luni a fost numit domn al Valahiei propriu-zise. Adică al Mun­teniei. De curând a ieșit la iveală că a fost numit conte sau guvernator al Transilvaniei. A stăpânit peste 100 de sate, târguri și cetăți în Transilvania, fiind cel mai bogat feudal din această țară. A creat episcopie, ajunsă la scurtă vreme mitropolie româ­nească la câțiva kilometri de Cluj, în satul Feleacu, a pus stema Moldovei peste tot, de pe Târnave până în regiunea Dejului se văd și astăzi frumoasele încrustații în piatră cu bourul Moldovei”, a precizat președintele Academiei Române.

În demersul său de a elogia perso­na­litatea marelui domnitor, președintele Academiei a arătat aspecte mai puțin cunoscute publicului larg opinând că, potrivit unor documente găsite recent, „a refăcut Dacia, fiind domn al Mol­dovei, domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei”, cu un secol înainte de Mihai Viteazu.

De altfel, în susținerea ideii impli­cării active a domnitorului cu privire la Transilvania și în relație cu moștenirea daco-romană, Ioan Aurel Pop a declarat că, recent, un tânăr cercetător de la Cluj a descoperit în arhivele de stat din Milano un document din 1459 prin care domnul Moldovei Ştefan cel Mare e numit „Re de Dacia”, adică regele Daciei, cu mai mult de 100 de ani înainte ca Mihai Viteazu să primească același titlu și cu mai mult de o sută de ani înainte ca unii principi maghiari ai Transilvaniei să se intituleze așa. „Prin urmare, Ştefan cel Mare este „restitutio Daciae”, cel care a refăcut Dacia, fiind domn al Moldovei, domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei, cu un secol înainte de Mihai Viteazu”, a mai spus Ioan Aurel Pop, menționând și despre faptul că Dacia figurează în mărturii venețiene din epoca lui Ştefan cel Mare până la fiul său Petru Rareș.

Moldovenismul, combătut cu Ştefan cel Mare

Pe de altă parte, ca un fel de preambul față de curentul artificial susținut al „moldovenismului”, președintele ­Aca­de­­miei Române a arătat că tocmai ma­rele domnitor moldovean considera Țara Românească a fi „cealaltă Vala­hie”. „În scrisoarea trimisă Senatului Veneției la 1477, marele domn se plânge „că cealaltă Valahie” nu e statornică în alianța contra turcilor și că el trebuie să intervină mereu cu oastea acolo ca să pună domn vrednic și anti-otoman. Cealaltă Valahie era pentru el Țara Românească pentru că prima Valahie era pentru el Moldova.  Prin urmare, adevărata Valahie pentru marele domn, pentru domnul de la Suceava, era Moldova”, a spus Ioan Aurel Pop. Potrivit acestuia, Ştefan cel Mare nu este un simbol al moldovenismului, ci un simbol al daco-românismului.

„Bucovinenii sunt cei mai vechi, mai neaoși moldoveni, dacă ținem seama de formarea voievodatului Moldovei. Modelul de civilizație care domină astăzi în lume nu este cel răsăritean, ortodox, din păcate pentru noi, ci este modelul de civilizație concurențial, individualist, cu industrie, cu bănci, cu luptă până la sânge pentru profit”, a opinat, între altele preșe­dintele Academiei Române.

În fața celor aproximativ 200 de persoane prezente, el a spus că  „într-o formă trunchiată, ne putem vedea astăzi cum nu ne puteam vedea în urmă cu câteva decenii, frații dintr-o parte și din alta a Nistrului și din Bucovina de Sud și din Bucovina de Nord ca să putem face planuri în legătură cu viitorul acestei națiuni”. „Din moment ce patria lui Eminescu este România, iar Eminescu e poet național și în Republica Moldova, cum să se poată vorbi de moldoveni ca popor distinct de poporul român? E lipsit de orice logică! Dacă bavarezii sunt germani, și moldovenii sunt ro­mâni, dacă toscanii sunt italieni, și moldovenii sunt români, nu există nicio contradicție între numele regional al cuiva și numele național”.

Președintele Academiei Române a arătat că în primul grup de fondatori ai Academiei s-au aflat și reprezentanții provinciilor înstrăinate. „Doi basa­rabeni, doi bucovineni, trei transil­văneni din Transilvania pro­­priu-zisă, doi bănățeni și doi maramureșeni, doi români din spațiul balcanic adică dintre cei pe care străinii îi numeau vlahi și abia în a doua serie s-au reunit reprezentanții României adică ai Olteniei și Munteniei. Pentru că Dobrogea nu făcea parte din statul român atunci și ai Moldovei celei mici dintre Carpați și Prut mai puțin ai nordului Moldovei partea țării Moldovei care era și ea înstrăinată. Deci până la urmă în Academie simbolic s-a reunit toată țara Românească care trăia în suflete și pe care românii vroiau să o vadă aievea pe hartă”, a spus acad. Pop. El a amintit că cele mai fru­moase cuvinte de unitate româ­nească le-a rostit Mihail Kogălniceanu în 1843 când a spus că el numește Patrie „toată acea întindere de loc unde se vorbește românește”. Academia Româ­nă, a spus președintele ei, era pregătită de Marea Unire încă de la înființare.

Distincții din partea oficialităților pentru Academia Română

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a arătat onorat de organizarea la Suceava a unei sesiuni solemne a Academiei Române pe care o consideră „stâlp al demo­crației și al constiturii statului român”. „Îmi exprim bucuria, recunoșința și admirația pentru inițiativa pe care ați avut-o Academia Română stâlp al democrației și al constituirii statului român de-a lungul istoriei de a veni la Suceava”, a spus Gheorghe Flutur, exprimându-și recunoștința față de Ioan-Aurel Pop și Răzvan Theodorescu. „Bucovina unește. Da, pentru că avem pre­zente personalități, oameni de știință, academicieni și din România de aici și din Nordul Bucovinei și din Basarabia și ne onorează foarte mult acest lucru. În urmă cu două săptămâni președintele României era prezent la Suceava pentru a omagia Centenarul. E nevoie mai mult ca oricând de unitate și ceea ce face Academia Română se înscrie pe această dorință”, a spus Gheorghe Flutur, acor­dând din partea CJ Suceava distincția „Meritul Bucovinei” pentru „susținerea românismului și a ideii de unitate”. Primarul Ion Lungu i-a înmânat președintelui Academiei Române un album foto și o medalie aniversară.

La Suceava a fost prezentă condu­cerea și mai mulți membri ai Academiei Române, respectiv membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, președinte, acad. Răz­van Theodorescu, acad. Victor Voicu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți. Au participat de asemenea acad. Eugen Simion, președinte al Sec­ției de filologie și literatură, acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, profesorii Ionel Cândea, Constantin Zălinescu și Sergiu Nedevschi, membri corespondenți ai Academiei Române. Au susținut prelegeri: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. Alexandrina Cernov, Universitatea din Cernăuți, și scriitorul Vasile Tărâțeanu, ambii membri de onoare al Academiei Ro­mâne și fondatori ai Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, prof.univ.dr. Ştefan Pu­rici, prorectorul Universității „Ştefan cel Mare„ din Suceava, acad. Viorel Prisă­caru, membru al Academiei de Ştiințe a Moldovei. (Dan PRICOPE. Foto: Facebook)

1 Comentariu pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. De fapt a zis... 17/11/2018 la ora 19:11 -

    ,,Dacă ținem seama de formarea voievodatului Moldovei”. De atunci pana in 1918 au trecut si alte valuri ale istoriei peste bucovineni (pozitive si negative) care i-au individualizat pe bucovineni față de ceilalți români și asta se vede și azi în Bucovina istorică (care incepe de la Bunesti- Cornu Luncii nu e echivalentă cu județul Suceava).