O nouă cerere de extrădare pe numele afaceristului Dumitru Morhan, “refugiat” în Ucraina, aprobată de Tribunalul Suceava

Precedenta părea să aibă sorți de izbândă, după ce Morhan a fost arestat . Organele judiciare ucrainene l-au repus însă în libertate pe Dumitru Morhan, cel care și-a construit în zona Cernăuțiului un statut de investitor și, concomitent, unei victime a sistemului judiciar românesc

Săptămâna trecută, Tribunalul Suceava a constatat încă o dată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea lui Dumitru Morhan, cetățean român, pentru executarea pedepsei de 3 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi civile, ca pedeapsă complementară.  Dumitru Morhan este un personaj interesant, fost om de afaceri sucevean, care a ispășit o perioadă de pedeapsă în penitenciarele românești, a fost pus în libertate și a decis să părăsească teritoriul României, “refugiindu-se” în țara vecină, Ucraina. O acțiune de acum un an a autorităților române de a-l readuce în țară pe Dumitru Morhan pentru a-și continua condamnarea în sistemul penitenciar național nu a avut izbândă. Nici soluția dată de Tribunalul Suceava nu este definitivă, putând fi atacată cu contestație la o instanță superioară. In esență, Dumitru Morhan a fost condamnat prin sentința penală 176 din 22.09.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava într-un dosar rămas definitiv la Curtea de Apel Suceava la pedeapsa mai sus amintită. Am arătat cu un alt prilej faptul că din zona în care se consideră “exilat”, alteori “refugiat”, omul de afaceri sucevean Dumitru Morhan își încearcă lună de lună norocul, cerând instanțelor din România, care l-au condamnat definitiv pentru mai multe infracțiuni, să accepte contestația împotriva sentinței pronunțate definitiv pe numele său în anul 2014, când, beneficiind de o lipsă de coordonare între instanțe și autoritățile judiciare, afaceristul sucevean s-a refugiat în Ucraina, unde, spune el însuși, în destul de desele declarații oferite presei, trăiește destul de bine.
In vara acestui an, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată contestația formulată de Dumitru Morhan împotriva sentinței penale nr. 110 din data de 09.05.2016 a Tribunalului Suceava. Mai adăugăm că în luna mai a acestui an, judecătorii de la Tribunalul Suceava au respins ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul Dumitru Morhan, privind anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.289 din 22.12.2014 emis de Tribunalul Suceava.
Cum nu reușesc autoritățile din România să îl repatrieze pe Dumitru Morhan din Ucraina
“Obiectiv de Suceava” a arătat și cu alte prilejuri faptul că dacă Morhan intră în România, va fi încătușat și trimis în penitenciar. Dorințele sale susținute de amorul artei de apărători părtași la nepunerea în aplicare a unor decizii juridice de extrădare pentru o persoană condamnată la pedepse penale definitive în țara unde persoana vizată – Dumitru Morhan – își are cetățenia, vor fi interpretate juridic la momentul potrivit.
Până atunci însă este deja de notorietate faptul că Dumitru Morhan caută căi dintre cele mai diverse de a reveni în atenția publică și de a-și promova imaginea de om de afaceri potent, în România sau Ucraina, după caz.
Bâlbe și iar bâlbe în comunicarea publică a solicitărilor și rezultatelor dosarelor Morhan
In luna februarie a acestui an, Dumitru Morhan a fost reținut de autoritățile judiciare din Ucraina, la cererea instanțelor din Suceava, judecându-se în acele zile o cerere de extrădare emisă pe numele afaceristului sucevean.
Mai întâi, Tribunalul Suceava a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea cetățeanului român Morhan Dumitru, condamnat pentru executarea pedepsei de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile pe o perioadă de 3 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale, stabilită prin sentința penală pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 7625/314/2014, modificată în parte și rămasă definitivă prin decizia penală din 22.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava. Dumitru Morhan ar fi fost reținut de Poliția ucraineană, care a pus în aplicare un mandat internațional de arestare emis de autoritățile judiciare românești în 23 iunie 2014.  In baza acestei hotărâri, Tribunalul Suceava a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea pentru Dumitru Morhan. Curtea de Apel a confirmat decizia Tribunalului, însă în acest interval, după ce Morhan ar fi fost ținut în arest la Cernăuți, a fost pus în libertate de autoritățile din Ucraina. A declarat ulterior unor jurnaliști români că a fost în fapt o neînțelegere și a fost pus în libertate fără niciun fel de restricție.
Pe Portalul Tribunalului Suceava a fost postată în aceste zile o informație privind faptul că la Suceava s-a judecat o solicitare de extrădare “pasivă” în dosarul ce îl vizează pe Dumitru Morhan. De fapt era vorba despre o solicitare de extrădare “activă”. Peste 99% dintre suceveni nu au habar despre ce este vorba în aceste subtilități juridice.
Cert este că, pentru a lumina pe cei puțin cunoscători ai acestor terminologii juridice, am reușit să aflăm că extrădarea pasivă vizează procedura de extrădare în care România are calitatea de “stat solicitat”, iar extrădarea activă vizează procedura de extrădare în care România are calitatea de “stat solicitant”. Doar o literă pusă unde nu trebuie în foarte alambicatul sistem judiciar românesc poate să producă un conflict major în dosarele analizate și puse în lucru de procurori și judecători. Dar când vine vorba despre direcționări către alte articole din legislație, adăugând, omițând sau schimbând o literă, situația este cu atât mai gravă.
Cazul afaceristului Dumitru Morhan, ce se ascunde în spatele acestor disfuncții ale sistemului judiciar românesc ori al plictiselii redactorilor de hotărâri judecătorești, fie aceștia magistrați ori simpli grefieri, va produce pentru mass-media suceveană subiecte de comentariu, până când acesta va fi adus în țară pentru a-și termina de ispășit pedeapsa ori până la prescrierea acesteia, din motive imputabile, în bună măsură, angajaților sistemului de justiție din România. (Neculai ROSCA)