Friday , April 26 2024

Noul pod peste apa Sucevei ar putea fi circulabil din acest an

Susține primarul Ion Lungu, după ce o parte din grinzile podului au fost aduse, noaptea, de la Iași, iar în urma unor discuții cu constructorul a primit asigurări că lucrările sunt în termen și că ar putea avansa astfel încât spre finalul verii sau în toamnă să fie dat în folosință noul pod. Lucrările sunt finanțate dintr-un credit accesat de Primărie cu ani în urmă, nefiind probleme cu plata facturilor. După finalizarea lucrărilor la Podul Unirii vor fi organizate licitații pentru proiectarea și execuția unor porțiuni de drum de la pod spre ieșirea din Suceava către Salcea și de la pod către intersecția cu Traian Vuia, acestea urmând să constituie o „mini-rută” ocolitoare. In funcție de viteza cu care se lucrează și de calitatea lucrărilor, dar și de asigurarea surselor de finanțare, Primăria ar putea lua în calcul realizarea altor lucrări de acest gen, într-o conferință care a avut loc luna trecută Ion Lungu admițând că Suceava are nevoie de mai multe poduri

Noul pod care se construiește pe râul Suceava în vecinătatea fostei gropi de gunoi a orașului va putea fi dat în folosință anul acesta. Primarul Ion Lungu a avansat această perspectivă optimistă după ce, în noaptea de miercuri spre joi, 13 iunie, au sosit de la Iași grinzi de 24 de metri ale podului. Transporturile agabaritice nu au întâmpinat dificultăți și, prin urmare, grinzile au ajuns la destinație, iar primarul Ion Lungu, după o discuție cu constructorul și o vizită la fața locului, a concluzionat că există această posibilitate. „Suntem în grafic cu lucrările ce se execută la Podul Unirii (noul pod peste râul Suceava care se face în apropiere de fostul CET – n.red.). S-au adus primele 6 grinzi din beton de 24 metri lungime, urmează ca până la sfârșitul săptămânii să fie aduse toate grinzile. Se lucrează foarte bine la al doilea pilon. Sunt șanse reale să circulăm pe pod în acest an. Doamne-ajută!”, a anunțat primarul Ion Lungu pe contul său de Facebook.

Oficial, perioada de realizare a podului este de 24 de luni de la data semnării contractului, respectiv de la 19 decembrie 2018 la 19 decembrie 2020. Totuși, termenul de realizare a lu­crărilor, asumat de constructor la demararea lu­crărilor, este de 16 luni. Lucrările la Podul Unirii au demarat la jumătatea lunii aprilie, în prezența primarului Ion Lungu și a președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur. „Podul este vital pentru municipiul Suceava să putem construi încă un ax principal de circulație”, a afirmat Ion Lungu la inaugurarea lucrărilor. Viitorul pod face parte din ruta alternativă din Suceava spre Botoșani. El este realizat pe traseul rutei ocolitoa­re care va fi amenajată pentru descongestio­na­rea traficului în zona marilor centre co­merciale. Şoseaua include podul și traseul propriu-zis, în lungime de 4 kilometri. Ruta alternativă începe de pe strada Apeductului, traver­sează Pârâul Cetății și ajunge la noul pod peste râul Suceava, de unde ajunge în strada Energeticianului, iar de aici se va trece calea ferată și apoi se va face legătura cu DN 29. Proiectul tehnic al Podului Unirii a fost elaborat de firma botoșăneană Comir, iar firma constructoare este Cornelius Floor din comuna botoșăneană Roma, ea fiind liderul asocierii. Investiția costă peste 4,2 milioane de lei, fără TVA, iar banii sunt asigurați de municipalitate dintr-un credit. Noul pod va avea o lungime de 104,4 metri și o lățime totală de 11,20 metri. Podul Unirii nu a fost proiectat cu patru benzi pentru că structura actuală a străzii Apeductului nu permite încă patru benzi De asemenea, după Podul Unirii există încă două variante de drum care vor putea fi folosite, una care ajunge la Şcoala Generală Plopeni și o alta spre Stația CFR Văratic.

În ceea ce privește costul mini-rutei alternative Suceava – Botoșani, inclusiv noul pod, se va ridica la valoarea de aproximativ trei milioane de euro, conform unor estimări empirice ale primarului Ion Lungu, care crede că ar mai fi necesare încă două milioane de euro pentru finali­zarea tronsonului de drum din artera principală a Sucevei până la Podul Unirii (pentru care mai este necesar circa un mi­lion de euro) și a tronsonului de drum de la Podul Unirii spre drumul național DN 29, într-o zonă ­si­tuată la ieșirea din Burdujeni spre Plopeni. Aprecierea cu privire la suma de două milioane de euro îi aparține primarului și se bazează, după cum a spus el, pe experiența sa cu privire la alte lucrări derulate de când este primar. Totuși, edilul a precizat că este în lucru un studiu de fezabilitate – după cum a explicat edilul, deocamdată sunt în derulare studii geo și topo (fără de care nu poate fi realizat un studiu de fezabilitate) – și speră ca această documentație să fie finalizată în prima jumătate a anului pentru ca apoi să poată exista o estimare mai clară a costurilor și să fie licitate lucrările. Potrivit edilului, se va merge pe aceeași formulă ca la Podul Unirii, în sensul că va fi licitată proiectarea și execuția în cadrul aceleiași proceduri de achiziție publică.

Primarul Ion Lungu a precizat, în conferința de miercuri, 6 martie, că drumul ­oco­litor va avea o lungime de 4 kilometri, pe traseul străzilor, Traian Vuia, Apeductului, Energeticianului – trecere calea ferată – fosta Avicola. Primul tronson va avea puțin peste 2 kilometri lungime și va porni din intersecția străzilor Traian Vuia și Apeductului cu Calea Unirii și se va termina la Podul Unirii, iar al doilea va porni de la celălalt capăt al podului Unirii și va ajunge în DN 29. După cum a expli­cat edilul, pentru a facilita traficul rutier la primul sector de drum se va face un sens giratoriu la intersecția dintre străzile Traian Vuia și Apeductului cu Calea Unirii, motivul pentru care acesta nu a fost făcut în anii trecuți fiind legat și de monitorizarea pe cinci ani a unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă ale cărui lucrări au fost finalizate în 2012 și care au cuprins și artera principală a Sucevei. În ceea ce privește al doilea sector de drum, acesta va cuprinde o porțiune dintr-un drum balastat ce trece prin fața vechii centrale electrice de termoficare (CET) și se oprește la calea ferată, urmând a continua pe o porțiune unde era fostul sat Ratoș și de acolo aproape de fosta Avicola.

Edilul nu și-a ascuns atunci speranța ca tot în acest an să demareze măcar lucrările la primul tronson din drumul ocolitor și să poată fi fina­lizate lucrările la acesta odată cu lucrările la pod. Referindu-se la traseele pe care șoferii le vor putea folosi, Ion Lungu a precizat că vor fi trei, cu tot cu cel de-al doilea tronson din miniruta ocolitoare, prevăzut de asemenea pentru modernizare. Celelalte două sunt drumuri mai lungi, în cea mai mare parte de pământ sau balast, care vor ajunge în diferite părți de pe raza administrativă a orașului Salcea. În ceea ce privește tronsonul a doilea din miniruta ocolitoare, edilul a spus că este nevoie să fie amenajată o trecere peste calea ferată, sens în care deja sunt făcute demersuri.

Reamintim că un număr de cinci mari obiective de investiții vor fi finanțate de Primăria Suceava dintr-un credit contractat cu ani în urmă și a cărui utilizare a fost aprobată abia în 2019. Edilul a explicat că, anul acesta, din credit vor fi finanțate lucrările la cinci obiective de investiții importante și care nu au fost menționate inițial: Podul Unirii, platforma betonată și racordul electric ale noii societăți TPL în Burdujeni-sat, lucrările de aducțiune a gazului metan în cartierul Burdujeni-sat, ștrandul nou din Ițcani și modernizarea pieței agroalimentare George Enescu. Gradul de îndatorare al Primăriei muni­cipiului Suceava este unul relativ mic, de apro­ximativ 14%. „Aceste investiții mari au ­asi­­gu­rată finanțarea prin credit. Noi avem gradul de îndatorare destul de redus, de 13-14 la sută”, a spus Ion Lungu.

De altfel, cu circa două săptămâni în urmă, primarul Sucevei, Ion Lungu, susținea că lucrările la Podul Unirii sunt în grafic. În acest sens, edilul preciza pe contul său de Facebook că în urma convocării la fața locului a reprezentanților con­­struc­torului, a proiectantului, a dirigintelui de șantier, putea afirma că „lucrările merg bine, sunt în grafic, s-a turnat fundația la prima culee, la prima pilă, iar acum se lucrează la cea de-a doua pilă. Trebuie să finalizăm cât mai repede acest pod pentru a fluidiza circulația în zona comercială. Ceea ce se întâmplă astăzi la podul care se repară în zona bazarului ne arată cât de necesar este un pod nou”.

Totodată, în conferința săptămânală de presă de miercuri, 22 mai, Ion Lungu susținea că municipiul Suceava are nevoie de mai multe poduri peste râu, iar decizia de a construi un nou pod pentru fluidizarea traficului în zona comercială este corectă, dar nu trebuie ca lucrurile să se rezume la acesta.

Edilul a ținut să precizeze că sunt multe orașe în vestul Europei, dar și în țara noastră care au chiar patru sau cinci poduri și a dat ca exemplu Timi­șoara, după care s-a referit la Vatra Dornei. Primarul nu s-a limitat doar la a aduce în discuție necesitatea altor poduri după exemplele de mai sus, ci a adus în discuție și podul de pe îndelung așteptata variantă ocolitoare nr. 2 a Sucevei. Astfel, întrebat cu privire la variantele pe care le are în vedere privind noile poduri, la finalul aceleiași conferințe de presă, primarul a explicat că se are în vedere în continuare proiectul centurii ocolitoare nr.2 care să devieze traficul de la intrarea dinspre Fălticeni la cea spre Botoșani și invers. Acest proiect – evaluat cu mai mulți ani în urmă la circa 38 de milioane de euro, dar neinclus în Master Planul General pentru Transporturi din România, motiv pentru care nu a primit finanțare europeană – prevedea printre altele și construirea unui pod peste râul Suceava, cel mai ­pro­babil pe raza comunei Ipotești, prin zona Tișăuți. Lungimea aproximativă a centurii ocolitoare nr. 2 a Sucevei este de 13 km și traversează terenuri aflate pe raza comunei Ipotești și a câtorva localități aparținătoare de orașul Salcea. (Dan PRICOPE)

 

Vezi si

Transport ilegal de lemn, depistat de polițiști la Crucea

Miercuri seara, la ora 19.40, pe drumul forestier Bârnărel, pe raza comunei Crucea, polițiștii au …