Manifestare impresionantă de comemorare a victimelor Masacrului de la Lunca (FOTO)

In noaptea de 6/7 februarie 1941, peste 400 de români (după unele statistici peste 600) și-au pierdut viața, secerați de gloanțele grănicerilor sovietici, în timp ce încercau să treacă frontiera în România. O mare slujbă de comemorare a avut loc duminică, la Lunca Herței, oficiată de Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna

Duminică, 10 februarie, la Lunca Herței, a avut loc o ceremonie religioasă (manifes­tare de doliu, după cum notează Agenția BucPress) în memoria martirilor neamului ro­mânesc, secerați de gloanțele grănicerilor sovietici în timpul masacrului sângeros din iarna anului 1941. Slujba a fost oficiată de Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna, care în cuvântarea pe care a rostit-o a îndemnat românii din regiunea Cernăuți să nu refuze limbii materne, tradi­țiile și credință, fapt care ar însemna „o tră­dare a rădăcinilor”, or, Creatorul „l-a făcut pe om vertical”. Potrivit publicației “Zorile Buco­vinei”, protopopul raionului Noua Suliță, pă­rintele Gheorghe Moroz, preoții Ion Bivo­laru (tatăl și fiul cu același nume), preotul Marin Onișciuc și alte fețe bisericești au avut onoarea să țină slujba de pomenire alături de starețul Sfintei Mănăstiri Putna.

Multă vreme, românii uciși la Lunca în 1941 „n-au avut decât cununi în ceruri”, după cum precizează “Zorile Bucovinei”. Desigur, excepție fac cei din groapa comună identificați de locuitorii comunei Mahala și care au fost reînhumați creștinește. Acum la fiecare în­ceput de februarie sunt acoperiți de coroa­ne, pomeniți de conaționali. De câțiva ani au din plin (nu doar de la măhăleni, ci și de la bunii creștini de la Lunca, mobilizați de primarul Dumitru Lupu) lumină, pâine, un strop de vin – toți cei răpuși aici, din primul grup, decis să treacă clandestin în România în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1941 (în exclusivitate români din Mahala, Buda și Ostrița-Coteni), și cei uciși la 6-7 februarie. Printre sutele de români omorâți pe malul Prutului sau înecați sub sloiurile de gheață au fost și tineri din Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii și Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia.

Conform Agenției BucPress, manifestarea de comemorare a avut loc la inițiativa primăriei comunei Mahala, care a organizat recent, în cimitirul satului, o pomenire a eroilor neamului. Românii din regiunea Cernăuți au aprins o lumânare la Sfânta Cruce ridicată în memoria eroilor căzuți la Lunca, pe Valea Prutului.

La slujba de pomenire au participat sute de etnici români. Reprezentanții corpului diplomatic al României la Cernăuți, alături de oficialitățile locale au comemorat victimele Masacrului de la Lunca, din noaptea de 6/7 februarie 1941, când peste 400 de români (după unele statistici peste 600) și-au pierdut viața, secerați de gloanțele grănicerilor sovieticii, în timp ce încercau să treacă frontiera în România. De fapt, conform celor de la “Zorile Bucovinei”, un număr impresionant de delegații din România și Republica Moldova au sosit la Lunca, în frunte cu primari de comune, lideri ai opiniei publice, activiști civici și animatori culturali care au adus mulțumiri primarului comunei Mahala Elena Nandriș pentru organizarea acestui eveniment, care continuă să ducă drapelul memoriei martirilor neamului românesc.

Fără ca cineva să fie invitat special, la chemarea primarului Elena Nandriș a răspuns un număr impresionant de delegații din România și Republica Moldova, având în frunte primari din Parcova, Telenești, Dorohoi, Onești, Bilca, Dărăbani, Cașin… Numai din județul Bacău au sosit 30 de persoane.

Ministrul consilier Edmond Neagoe a transmis un mesaj de comemorare a martirilor neamului românesc din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Edmond Neagoe a subliniat că asemenea manifestări de doliu păstrează memoria istorică a românilor din regiune. Au luat cuvântul primarul comunei Mahala, Elena Nandriș, reprezentanții asociațiilor românești din regiunea Cernăuți, oaspeți din România și Republica Moldova.

Referitor la tragedia care a rămas cunoscută în istorie sub numele Masacrul de la Lunca, este de menționat că 57 de români au reușit să se refugieze în Regatul României și au relatat tragedia (unele estimări arătând că numărul morților este de 600, nu de 400). Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice. 12 dintre ei au fost condamnați la moarte. Ceilalți au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia. Însă acesta nu a fost decât un episod din drama românilor bucovineni. Mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în masacrul de la Fântâna Albă, iar 150.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în Siberia până în anul 1941, când România a declarat război URSS pentru a-și recupera teritoriile cotropite de sovietici. (Dan PRICOPE)