LUNGU – 10

Pe 20 iunie 2004, economistul Ion Lungu, fost director al AMBRO, a câştigat Primăria Suceava. A reuşit aceeaşi performanţă în 2008 şi în 2012. După Franz Cavaler Des Loges (care a condus Suceava din 1891 până în 1913), Lungu este persoana cu cel mai lung mandat de primar din istoria oraşului. De unii contestat, de mulţi apreciat, în aceşti zece ani Lungu a reuşit să schimbe radical faţa Sucevei. Un oraş încă neregăsit după traversarea pustiului comunist, în 2004 Suceava se confrunta cu o mulţime de probleme. Câte dintre ele a reuşit Ion Lungu să le rezolve, sucevenii pot aprecia singuri. OBIECTIV vă propune însă, timp de 10 zile, o trecere în revistă a principalelor evenimente care au marcat oraşul în aceşti ani de mandat Lungu. Astăzi – Suceava în 2007:

Anul când se “urneşte” refacerea Cetăţii de Scaun şi se anunţă, cu optimism exagerat, centura şi spital nou la Suceava 

25 de mii de suceveni au participat la Revelionul în aer liber pe esplanada Casei de Cultură, bucurându-se de trecerea în noul an, dar şi de aderarea la Uniunea Europeană. Optimism cum nu mai fusese de multă vreme, iar sucevenii veniseră cu mic cu mare şi au umplut până la refuz zona esplanadei. Ion Lungu a urcat pe scenă pentru a ura „La mulţi ani!” sucevenilor, iar Sofia Vicoveanca le spunea, cu emoţie şi entuziasm, că este anul când „schimbăm vodca rusească pe şampanie franţuzească”. O astfel de atmosferă a mai fost poate la Revelionul precedent şi, mai apoi, la cel din 2008.
Pe cât de entuziastă a fost atmosfera la Revelionul în aer liber, atât de dinamic a fost întregul an 2007. Semnale că nu trebuie să fie un optimism exagerat – dorinţa imediată de plecare a specialiştilor şi cazul medicului Mihai Creţeanu care a făcut o criză de hipocalcemie şi în tot spitalul judeţean nu era o fiolă de calciu – nu au fost prea tare luate în seamă. Clădiri de referinţă cum este Palatul de Justiţie nu au fost finalizate, iar firma care făcea lucrările avea probleme mari, dar Primăria dădea autorizaţii de construcţie pentru tot felul de construcţii.

Febra construcţiei de blocuri şi centre comerciale
Peste doi ani urma să vină criza, dar în 2007 aşa ceva era mai mult un roman SF decât o perspectivă realistă. Se anunţau investiţii peste tot, iar banii la bugetul local erau mai mulţi decât până atunci. La jumătatea lui 2007 erau peste 600 de apartamente în construcţie, altele urmând a fi făcute. In ciuda unor scandaluri de proporţii cum ar fi cel cu blocul din spatele Liceului Alimentar, lucrările continuau şi, periodic, primarul dădea autorizaţii de construcţie ba pentru un bloc, ba pentru un ansamblu rezidenţial. In octombrie, încasările pe unele capitole din bugetul local cum ar fi impozitul pe venit sau autorizaţiile de construcţie erau cu 170% peste cât prognoză. Nu numai din autorizaţiile pentru construcţia de case ori de blocuri, ci şi pentru ridicarea de centre comerciale. Se înghesuiau tot mai mulţi retaileri: Billa ia faţa celor de la Plus cu magazinul din Burdujeni, cei de la Plus nu se dau bătuţi şi vor să facă magazin în curtea spitalului; se deschide policlinica privată Bethesda; Selgros se deschide iar închiderea Univers’All de la finele lui 2006 este compensată de deschiderea, pe acelaşi loc, a unui magazin Romstal; Metro se modernizează, Kaufland prosperă; se demolează mare parte din fostul CPL ca să se facă Shopping City, iar fabrica de mobilă care mai rămase acolo este modernizată; deşi fabrica Akrom Akal pare să îşi închidă porţile, demersuri pentru un mall în zonă nu întârzie să apară, până în iunie sunt demolate aproape toate clădirile IFA, iar Iulius Mall anunţă investiţii între 42 – 50 de milioane de euro până la 100 de milioane, lucrările demarând în forţă cu toate problemele de mediu legate de heleşteele de cianuri din sol. Se întâmplă chiar lucruri urâte şi de neconceput într-o ţară civilizată: apa este oprită în oraş ca să fie deviate ţevile ce treceau pe sub terenul unde urma să fie construit Galleria Mall.
In iunie 2007, la trei ani de la preluarea mandatului de primar, totuşi înainte de aventura cu oprirea apei ca să fie deviate ţevile de la viitorul Galleria Mall, Lungu declara că „una peste alta, de când sunt primar am făcut lucruri bune”. „Nu am făcut minuni, dar nici nu am promis că voi face”, declara, cu aceeaşi ocazie, Ion Lungu.
Primele discuţii despre refacerea Cetăţii
Una dintre cele mai îndrăzneţe abordări ale primarului, în 2007, a fost legată de Cetatea de Scaun – monument care părea dat uitării în 2004 şi 2005, oficialităţile amintindu-şi numai când era sărbătoare, iar de finanţare mare nici pomeneală. Lungu ia iniţiativa şi scoate din inerţie pe cei care poate trebuiau mai demult să aibă în vedere acest monument. Deşi nu erau în patrimoniul Primăriei, primarul a mizat pe o clarificare viitoare în problema Parcului Sipote şi a Cetăţii de Scaun şi se poate concluziona că „a forţat nota” mergând până acolo încât a cerut 25 de milioane de euro, dând şah instituţiilor cu atribuţii în domeniu şi determinându-le să acţioneze, anii următori. Ba chiar a şi anunţat, spre finele lui 2007, că a primit un milion de euro – 3,28 milione de lei la acea dată – de la Guvernul Tăriceanu II pentru cheltuielile de asistenţa tehnică necesară elaborării documentaţiei cu care să primească fondurile europene pentru Cetatea de Scaun şi Parcul Sipote. 2007 a fost un prilej pentru Lungu să apese pe pedală cu aceste proiecte: când în instanţă şansele Primăriei la retrocedarea Parcului Sipote scad, face demersuri la Guvern să obţină pădurea. Insistenţa cu care a luptat pentru Cetate a determinat poate şi accelerarea demersurilor Consiliului Judeţean – condus atunci de liderul PSD Gavril Mîrza – de a clarifica din punct de vedere patrimonial acest aspect. Până să ceară fonduri europene, Lungu anunţa că vrea să repare Cetatea cu bani dintr-o emisiune de obligaţiuni de 50 de milioane de lei. In perspectiva fondurilor europene, a renunţat la banii din obligaţiuni, iar în locul emisiunii de obligaţiuni a preferat un credit pe 20 de ani de la Dexia. Anii următori, CJ devine în mod clar proprietar pe Cetate şi deşi nu s-a transferat Parcul la Primărie, municipalitatea apare, alături de CJ, la proiectul de reabilitare al Cetăţii de Scaun. Totuşi, din cele 25 de milioane de euro la care spera Lungu, aproape jumătate din sumă a fost tăiată pentru că modernizarea se făcea fără Parcul Sipote.

Vremea în care părea posibilă realizarea a două centuri ocolitoare
Anunţat a fi „Anul Reconstrucţiei Sucevei”, 2007 poate fi considerat şi anul în care optimismul a fost literă de lege pentru administraţia Lungu. Realizarea în trei ani a centurei ocolitoare 1 – pe la Scheia, Moara şi Pătrăuţi – a fost un lucru în care Lungu a crezut foarte mult. La început de an chiar păreau a sta lucrurile în felul acesta, ţinându-se cont de dinamica în care erau întocmită documentaţia, aprobaţi indicatorii tehnico – economici, organizate licitaţiile. Interesant este că s-a pornit de la o estimare empirică de 30 de milioane de euro, s-a ajuns la 64 de milioane de euro aprobate în comisie interministerială – 223 de milioane de lei la data respectivă – apoi, în vizită la Suceava, ministrul Varujan Vosganian anunţă că nota de fundamentare pe care a semnat-o este pentru de 67 de milioane de euro. Primele probleme au fost la licitaţia pentru serviciile juridice de expropriere, dar nu a contat mult: samsarii imobiliari, văzând harta şoselei publicată în Obiectiv, au început să se intereseze pe diferite căi cum să cumpere parcelele. In 2007 era prevăzut doar 15 milioane de lei, dar pe fondul unor tensiuni politice şi a unor contestaţii, lucrările au demarat timid spre finele lui 2008, un pic mai în forţă în 2009. Totuşi, Lungu voia deja fonduri europene pentru centura II care urma să treacă prin Bosanci, Salcea şi, în funcţie de culoarul exact al traseului, Ipoteşti. Bănuind că traseul e pe zona DC 70A şi DC 63, samsarii vor să repete acelaşi scenariu ca la şoseaua de centură I. La finele lui 2007 încă mai spera Lungu că poate primi de la UE 35 de milioane de euro pentru centura II. Tot atunci spera la un proiect de vreo 44 de milioane de euro pentru o dezvoltare urbană în zona Cernăuţi, Iţcani, Burdujeni, inclusiv râul Suceava.
Pornit în 2006, continuat cu optimism în 2007, după ce Guvernului a dat semnale serioase, un alt proiect faţă de care Lungu a fost exagerat de optimist este cel al Spitalului Judeţean nou al Sucevei. Opoziţia unor consilieri, scepticismul medicilor şi riscul demolării bisericii din curtea Spitalului Vechi nu l-au demoralizat. Doar în privinţa bisericii – de altfel în 2007 s-a zbătut şi a reuşit să aloce foarte multe fonduri pentru Catedrală şi alte biserici, dar şi să obţină de la Guvern fonduri pentru lăcaşuri de cult – Ion Lungu a făcut eforturi să nu fie demolată. Guvernul a aprobat indicatorii tehnico – economici de 91 de milioane de euro, dar spre finele lui noiembrie Lungu a făcut referire la interese obscure împotriva spitalului.

Demarează programul ISPA, se pavează cu frenezie trotuare şi apar discuţii despre parcări subterane
Privatizarea Termica este adusă în discuţie şi de conducerea societăţii, dar nu s-a mai făcut iar spre finele anului apar şi opinii în PNL contra celei susţinute de Ion Lungu. Totuşi, debitele în contul subvenţiei pe diferenţa de preţ erau mari – peste treizeci de milioane de lei – şi era luată în calcul preluarea la datoria publică sau un schimb de teren. Pe de altă parte, lucrări la reţelele de termie continuau în forţă cu bani de la Guvern şi din programul „Utilităţi şi Mediu”, de o amploare cum nu mai văzuse Suceava. 2008 urma să fie la fel. Proiectul ISPA demarează, oficial, spre finele lui 2007 când nu mai puteau fi făcute lucrări, între timp Lungu reuşise să mai obţină 8 milioane de euro de la Guvern pe lângă 44,5 milioane iniţial pentru apă, canal şi staţia de epurare. Lucrările vor demara în forţă în 2008, Sucevei i se rezerva şi mai mult ca până atunci titlul de „şantier”. Primul tronson la Bazar e făcut, cu întârziere, lucrări sunt în forţă la conducta de apă Berchişeşti – Burdujeni, licitaţia pentru blocurile 20, 21, 22 este finalizată, dar Casa de Oaspeţi nu este trecută la Primărie. Incepe lungul demers pentru trei hectare în vederea unui cimitir pentru Iţcani şi încă 12 hectare pentru stadion nou de la Academia de Stiinţe Agricole, continuând tatonările pentru o firmă care să facă un stadion nou şi un hotel de patru stele pe actualul stadion. Demarează reamenajarea Parcului Central şi pavarea unor porţiuni mari de trotuare, dar planul de urbanism zonal pentru Metro devine inoperabil din cauza refuzului proprietarilor de a da teren ca să fie făcute străzi şi din cauza nici planul de urbanism general nu este finalizat. Apar trei variante de parcare subterană: stadion Areni, între Prefectură şi Finanţe, la esplanadă şi o variantă de parcare supraterană privată la magazinul Bucovina. Un alt aspect interesant este efortul pentru o groapă de gunoi ecologică şi faptul că terenul de la Moara pe care aceasta se face a fost transferat Sucevei în urma intervenţiilor repetate ale lui Lungu.
An greu pentru PNL Suceava
In plan politic şi personal Lungu rezolvă unele probleme, dar îşi face şi altele. Un aspect ce ţinea, la data respectivă, de imaginea politicienilor este colaborarea cu fosta securitate iar Lungu primeşte în august 2007 răspuns oficial de la CNSAS că nu a fost colaborator al fostei Securităţi. O altă problemă pe care a rezolvat-o este NUP-ul dat de DNA, Angelei Zarojanu şi comisiei de la o licitaţie câştigată de Rosal pentru salubrizarea menajeră, contract fiind încheiat pe 19 aprilie 2007 pe opt ani cu posibilitatea prelungirii cu încă patru.
Politic, Ion Lungu se arată optimist în prima parte a anului cu privire la şansele sale şi ale PNL de a câştiga Primăria Suceava şi încă 25 de primării la alegerile din 2008. Este oarecum determinat să apară cu un anunţ gen „AMR 14 Băsescu” în campania de la primul referendum de demitere a preşedintelui. Rezultatele la referendum au fost dezastruoase, dar fiind previzibil nu asta l-a afectat cât unele plecări la PLD în pofida apelului său la „un divorţ civilizat”. Plecările masive au dat apă la moară unor revanşarzi din PNL, echipa Zarojanu – Steiciuc făcându-şi iar simţită prezenţa, Brînduşel „cinci voturi” Nichitean fiind primit în PNL, senatorul Tiberiu Prodan făcându-i de asemenea probleme în partid susţinându-i chiar şi pe şefii din PD pe care Lungu îi voia daţi afară. Infirmă zvonurile de plecare din PNL, deşi rezultatele de la alegerile europarlamentare din 26 noiembrie 2007 plasau PNL pe locul patru atât în judeţ, cât şi în municipiul reşedinţă de judeţ. Totuşi, era din ce în ce mai vizibilă delimitarea de atitudinea unor membri ai PNL pătrunşi pe culoarul lăsat liber de Gheorghe Flutur iar nesancţionarea unei manifestări din centru organizată de PDL, în preajma Crăciunului, fără autorizaţie a dat de gândit multor suceveni. (Dan PRICOPE)