In tot judeţul nu se găseşte un laborator care să facă analize în caz de poluare

Protestul celor 350 de oameni intoxicaţi de fabrica de ars cauciucuri din Slobozia, blocat din lipsă de laboratoare pentru analiza noxelor. O decizie finală privind noxele eliberate prin coşul de evacuare a fumului de la fabrica de reprocesare a cauciucurilor uzate nu se poate lua fără o analiză chimică a cenuşei rezultate din procesul de ardere. Această cenuşă nu poate fi analizată la Suceava pentru că la APM o instalaţie de laborator destinată unor astfel de determinări nu mai funcţionează din 2009. Un laborator mobil, aflat în dotarea ISU ar funcţiona, dar nu are specialişti care să îl folosească. Singura speranţă vine din partea Gărzii Naţionale de Mediu, care a fost solicitată să indice unde există pe teritoriul României un laborator funcţional care să analizeze probele de cenuşă de la Slobozia  

De mai mulţi ani presa locală relatează despre poluarea pe care trebuie să o suporte localnicii din satul Slobozia, aparţinând comunei Grăniceşti, cauzată de o fabrică de reprocesare a cauciucurilor uzate ce aparţine omului de afaceri Ioan Hânţari. In ciuda evidenţelor – pulberilor de cauciuc ars depuse în straturi groase pe orice suport din zonă, de la acoperişurile caselor la frunzele copacilor, de la legumele de pe straturi la rufele puse la uscat, de la accidente colective de muncă la incendii de anvergură, nu s-a luat nicio măsură concretă din partea structurilor de mediu în favoarea locuitorilor din satul Slobozia, care recent, au semnat in corpore – peste 350 de persoane – o petiţie transmisă tuturor instituţiilor care ar putea avea un cuvânt de spus în rezolvarea problemei.
Răspunsul cel mai proaspăt oferit de Garda de Mediu Suceava la petiţia cea nouă, care vine în urmarea altor reclamaţii, sumedenie, transmise în spaţiul public sau direct factorilor de răspundere de oamenii din Slobozia – Grăniceşti este aproape halucinant: “Aşteptăm un răspuns din partea Gărzii Naţionale de Mediu, unde am cerut să ne comunice unde funcţionează un laborator în care să poată fi analizată proba de cenuşă recoltată de pe platforma centralei termice de la SC International Tyres Slobozia”, a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, Adriana Iordache. Fără a neglija meritele comisarilor de mediu suceveni ce s-au implicat de multe ori în rezolvarea situaţiei din izolata localitate suceveană, participând activ la descoperirea unor adevărate depozite subterane de reziduuri de cauciuc în imediata apropiere a albiei râului Suceava provenite de la fabrica lui Hânţari, ultima întrebare ce trebuie pusă este aceasta: de atâţia ani de când datează problema, nu s-a gândit nimeni să analizeze cenuşa rezultată din procesul de ardere a cauciucurilor de la Supermag Imperial, International Tyres sau cum s-or fi numit ori se vor numi firmele coordonate de afaceristul Ioan Hânţari care importă deşeuri de cauciuc din Europa pentru a le reprocesa sub nasul comisarilor de mediu suceveni afectând în întregime o comunitate de mai multe sute de suflete? Abia de curând, am reţinut de la comisarii de mediu au fost luate două probe de cenuşă de către reprezentanţii autorizaţi de la Agenţia de Protecţie a Mediului judeţeană. Una dintre probe a rămas sigilată la APM., care ar avea un fel de aparat de analiză a componentelor chimice, dar care nu este funcţional de prin 2009. Din proba a doua, comisarii de mediu au încercat să analizeze eşantioane la alte laboratoare de analiză chimică. Stiau că ar fi o asemenea instalaţie în dotarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava. Dar nici aceasta nu corespundea exigenţelor unei analize în detaliu a substanţelor chimice din cenuşa rezultată în procesul de ardere a cauciucurilor de la fabrica din Slobozia. S-a aflat apoi că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ar fi fost dotat de curând cu un laborator mobil de analize chimice. Doar că aici lipseşte personalul de specialitate, iar determinările care au fost făcute, nu au putut fi considerate dicidecum relevante.
Ultima soluţie – o adresă către Garda Naţională de Mediu, care să indice unde există, pe teritoriul României, un laborator acreditat pentru identificarea componentelor chimice din cenuşa recoltată de la fabrica de fum din Slobozia – Grăniceşti. Un demers care ne duce cu gândul că, la o adică, un asemenea laborator ar putea nici să nu existe, funcţional, în interiorul ţării, ceea ce ar spune mult despre nivelul logisticii în domeniul protecţiei mediului. Si dacă există, întrebarea logică este, de ce nu a fost căutat până acum, în toţi anii în care s-a tot vorbit despre poluarea de la Slobozia, pentru a se stabili odată pentru totdeauna, dacă fabrica lui Hânţari poluează cu adevărat ori locuitorii satului de lângă apa Sucevei au cu toţii halucinaţii?
Poluarea de la Slobozia, temă anunţată pentru CEDO
Săptămâna trecută, ziarul Obiectiv a arătat că peste 350 de locuitori din satul Slobozia Suceveni, comuna Grăniceşti, au semnat o petiţie adresată mai multor instituţii, legată de modul în care este tolerată activitatea firmei controlate de Ioan Hânţari, fost Lungu, specializată în reprocesarea cauciucurilor uzate. Am mai arătat cum Agenţia de Protecţie a Mediului a fost mereu îngăduitoare cu firmele lui Lungu- Hânţar, primăria de la Grăniceşti nu s-a implicat niciodată la modul serios în rezolvarea problemelor sătenilor de dincolo de calea ferată, care în fapt aparţin doar pe hârtie de comuna sus-numită.
“Unde este legea? Unde sunt instituţiile statului să o aplice? Unde sunt procurorii DNA? (…) După zeci de sesizări la instituţiile statului, de ani de zile, nu s-au luat măsurile care să protejeze sănătatea populaţiei în satul Slobozia Sucevei, comuna Grăniceşti, judeţul Suceava. Mai mult, sesizările noastre continue au fost tratate ca o ofensă adusă autorităţilor, aceleaşi autorităţi care încearcă să ne intimideze /descurajeze în demersurile noastre de a ne cere dreptul la o viaţă normală”, se arată în petiţia publică în care se explică faptul că totul a pornit de la “o autorizaţie de mediu eliberată, nici noi nu ştim cum, unei fabrici de reşapat cauciucuri . Si asta între casele oamenilor. De ani de zile suntem supuşi unui stres continuu. Sănătatea noastră este în pericol. Aerul este poluat datorită cauciucului pe care îl ard în centrala termică. Este insuportabil. (…) Solul este poluat din cauza pulberilor de cauciuc care sunt prezente în permanenţă în atmosferă şi se depun pe legumele, fructele noastre. Apa este poluată din cauza sutelor de tone de cauciuc şi pulberi de cauciuc îngropate în pânza freatică a satului Slobozia Sucevei. De poluarea fonică nici nu mai vorbim, cauzată de turbinele lor care merg încontinuu”. Si, constată semnatarii petiţiei, “dacă toate acestea nu ne-au omorât, o altă firmă a amplasat între case o staţie de asfalt, întrebările retorice revenind: “Cum şi cine aprobă aceste autorizaţii? Unde sunt instituţiile plătite din banii noştri? Cine de apără de aceşti oameni fără scrupule ? Aici au fost incidente grave, incendii, accidente cu morţi, dar parcă aducem în van aceste nemulţumiri. Ce distanţă minimă faţă de locuinţe ar trebui respectată, ce trebuie să faceţi pentru a opri acest genocid. De ce de fiecare dată <specialiştii> trimişi să aplaneze – să muşamalizeze de altfel conflictul vin să ne spele creierele, să ne facă să ne simţim vinovaţi că facem aceste plângeri şi locuim atât de aproape de această bombă ecologică amplasată ilegal?” Intrebări pertinente, considerăm şi alături de care trebuie adăugat avertismentul semnatarilor petiţiei care spun că în caz de nesoluţionare, vor fi informate toate instituţiile europene şi se va ajunge până la CEDO, “iar atunci pe lângă despăgubiri vor pica toţi cei care nu au făcut nimic atâţia ani de zile”, au avertizat locuitorii din Slobozia – Grăniceşti. (Neculai ROSCA)