Saturday , May 4 2024

“Drepturile minorității române vor fi respectate”

Este mesajul din Ucraina primit de Delegația parlamentară română din care a făcut parte deputatul sucevean Ioan Balan, președintele grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina. Delegația a purtat negocieri pentru menținerea în­văță­­mântului în limba română în zonele cu minoritari români din țara vecină

ioan balan

Președintele grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, deputatul PNL de Su­ceava Ioan Balan, membru în comi­sia de Politică Externă, a declarat ieri că există argumente temeinice pentru ca situația din țara vecină să fie reglementată în curând, iar minoritatea română din Ucraina să-și păstreze drepturile câș­tigate. Balan a făcut parte din delegația parlamentară română care a purtat nego­cieri cu partea ucraineană pentru men­ținerea învățământului în limba română în zonele cu minoritate română din Ucraina. Delegația parlamentară ro­mână, a spus Bălan, a fost asigurată că actuala legislație ar putea fi modificată în condițiile unui aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția, că o lege subsecventă a învățământului preuniversitar va stipula că învățământul se va realiza și în limbile oficiale ale UE și a obținut și o întâlnire a miniștrilor ucraineni ai Educației și de Externe cu comunitatea românească din regiunea Cernăuți.

Bălan a spus că delegația parlamentară română a avut, joi, săptămâna trecută o întâlnire cu reprezentanți ai Radei din Ucraina, cu președintele comisiei de Politică Externă și cu lideri ai principalelor partide aflate la guvernare, precizând că delegația română a fost compusă din câte un membru al fiecărui partid din Parlamentul României. „Am fost mandatați de Parlamentul Româ­ni­ei, cu unanimitate de voturi, să pur­tăm discuții pentru schimbarea ar­­ti­co­­lului 7 din noua Lege a învățământului în care se prevede că sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba de stat, respectiv ucrai­neană”, a spus deputatul sucevean. El a menționat că din discuțiile purtate a rezultat o primă promisiune, respectiv ca actuala Lege-cadru a învățământului să fie însoțită de o lege subsecventă pentru învățământul preuniversitar și care să prevadă că învă­țământul preuniversitar se va putea face și în limbile de circulație din Uniunea Europeană, mai ales că și Ucraina este angrenată în parcursul european, fiind țară asociată.

Delegația Parlamentului României a subliniat faptul că actul normativ în dis­cuție restrânge aria drepturilor deja exer­­­citate de persoanele aparținând mino­­rităților naționale, care se regăsesc confirmate în angajamentele asumate de statul ucrai­nean în plan bilateral și multilateral și că dreptul de a studia în limba maternă nu trebuie luat și nici îngrădit, acesta fiind un standard pe care statul român îl aplică în raportul său cu minoritățile naționale.

Ioan Balan a mai spus că, totodată, aflat la Strasbourg, președintele Ucrai­nei, Petro Poroșenko, a spus în aceeași zi în care delegația parlamentară română se afla la Kiev că așteaptă avizul și recomandarea Comisiei de la Veneția privind această lege a învățământului și că va ține cont în totalitate de acestea. „Astfel, există posibilitatea ca și articolul 7 să fie modificat ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneția”, a spus deputatul sucevean. El a mai declarat că membrii delegației parlamen­tare române s-au întâlnit, vineri, la Par­­lamentul României, cu ministrul de Externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, care a dat și el asigurări că președintele Ucrainei va ține cont de recomandarea și avizul Comisiei de la Veneția.

Totodată, Ioan Balan a mai spus că în urma discuțiilor s-a convenit organizarea, la Cernăuți, a unei întâlniri la care să participe membrii delegației parlamentare române, ministrul Educației și ministrul de Externe din Ucraina și ambasadorul României în Ucraina, cu membri importanți ai comunității ro­mâ­ne din această regiune. „Vrem să vedem nevoile și necesitățile la fața locului”, a spus Ioan Balan. Deputatul sucevean a remarcat poziția corectă a deputatului minorității ucrainene din Parlamentul României, Nicolae-Miroslav Petrețchi, care a contrazis în totalitate autoritățile ucrainene privind situația ucrainenilor din România în condițiile în care partea ucraineană a încercat să prezinte o oarecare similitudine în ceea ce privește situația minorității române din Ucraina cu cea a minorității ucrainene din Româ­nia.

„A contrazis în totalitate aceste aprecieri, cu cifre și cu date concrete”, a spus Ioan Balan. El a ținut să subli­nieze că în cadrul discuțiilor cu parlamentarii ucraineni au fost prezentate relațiile de prietenie care există la nivel local, între comunitatea de ucraineni din România și comunitatea de români din Ucraina, dublate și de o bună colaborare la nivelul instituțiilor publice din zona Suceava-Cernăuți, unde s-au dezvoltat proiecte transfrontaliere în valoare de 13-15 milioane euro, pe patru axe, respectiv sănătate, cultură, învățământ, infrastructură. Ioan Balan a evidențiat strânsele legături româno-ucrainene stabilite la nivel regional și și-a exprimat speranța că acestea nu vor fi afectate de unele deciziile luate la Kiev, precum adoptarea Legii Educației, iar autori­tățile ucrainene vor lua în considerare opinia Comisiei de la Veneția re­feri­­toare la acest act normativ. (O.S.)

Vezi si

Cinema City din Iulius Mall Suceava deschis în prima zi de Paști. Programul complet al Iulius Mall de Sărbători

De Paște ne întâlnim cu bucurie și recunoștință pentru a celebra nu doar renașterea primăverii, …

4 comments

  1. Povesti de a iesi in evidenta!

  2. 8. Timp ce câțiva ani RO si-a cerut drep-tatea la Haga, iar acum ucrainienii sunt foarte suparăți pe Romania pentru pier-derea platformei continentale;
    9. Una din problemele principale ce sta în calea reunirii celor doua state românești este tocmai Ucraina, ce mani-festa o opoziție mai mare chiar decât Rusia;
    10. Ucraina vede în aceasta reunire eventuale pretenții teritoriale ale Romaniei asupra teritoriului ucrainean;
    11. Prima măsura luata de “europeniștii ucraineni” a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba româna
    12. Crimeea nu a aparținut niciodată Ucrainei, iar ucrainenii sunt minoritari acolo; ea a fost dăruita în semn de prie-tenie de către Nikita Hrușciov în perioa-da sovietica, un gest mai mult formal si niciodată efectiv;
    13. În Crimeea prezenta ucraineana era mai mult formala. Putin vrea de fapt înapoi ceea ce îi aparține, adică bunurile pe care le avea înainte de căsătorie. Ce-rerea Rusiei este una normala (din per-spectiva dreptului istoric si nu cel internațional) din moment ce aceasta era un inel de nunta;
    14. Sper ca nu ați uitat cazurile Canalul Bastroe si nava Rostok esuată intentionat pe Dunare.

  3. BUNII NOSTRI VECINI… UCRAINENII

    1. In 1918 au dorit anexarea Basarabiei si doar prezenta militara a românilor a forțat retragerea acestei cereri;

    2. In 1945 au dorit anexarea Basarabiei si doar presiunea lui Stalin a forțat elimina-rea acestei pretenții;

    3. In 1992 au participat cu trupe la războiul de pe Nistru, alături de trupele ruse împo-triva celor românești, pentru a desprinde regiunea transnistreana, pe care si-o do-reau atât de mult pentru ei;

    4. Din 1992 până în prezent au fost parte activa din formatul de negociere pentru regiunea transnistreana;

    5. In mod permanent au susținut poziția Rusiei si au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierile sa fie formale si sa eșueze;

    6. Cea mai mare parte a mafiei ce a con-dus Republica Moldova după 1991 este reprezentata de ucraineni si nu de ruși; aceștia aveau rolul clar dat de la Kiev ca Republica Moldova sa eșueze pe toate planurile; cei care au condus regiunea transnistreana, care promovează separa-tismul la Bălti, Cahul si Gagauzia sunt ucraineni si nu ruși; ucrainenii au dus o politica de distrugere a identității românești din teritoriile ocupate, mai dura chiar decât Stalin în restul imperiului;

    7. In mod arbitrar, Ucraina deține urmă-toarele teritorii românești: patru cincimi din Maramureșul istoric (ținuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoa-rele Tisei), nordul Bucovinei istorice, Bugeacul (Ismail, Cetatea Alba), Insula Șerpilor, cu toate dăruite lor de foștii so-vietici.

  4. Din cate inteleg singura minoritate afectata va fi cea rusa, dar asta nu ma deranjeaza, avand in vedere cum a procedat URSS in teritoriile ocupate