Deputaţii PSD-PC în 2014: multe gafe şi ispitiţi de lene

 „Mutul anului 2014” la PSD a fost Eugen Bejinariu. Aproape toţi deputaţii PSD Suceava au făcut mai puţine declaraţii politice şi interpelări în 2014 faţă de 2013, câţiva se pot lăuda cu legi adoptate, dar în condiţiile în care nu se poate vorbi de o lege foarte importantă care să le poarte numele. Bâlbăielile guvernanţilor au rezultat din unele răspunsuri date sau încă nedate la diverse întrebări, la fel cum neştiinţa unor deputaţi a rezultat din conţinutul întrebărilor sau interpelărilor 

 
Gavril Mîrza, deputat PSD, ales în colegiul uninominal 3 în care este arondat oraşul Cajvana şi mai multe comune din partea de nord şi de vest a municipiului Suceava de la Moara la Dărmăneşti şi de la Drăgoieşti la Cacica. De când este deputat – fiind primul mandat întrucât în cel precedent a fost senator – a luat cuvântul de 14 ori în tot atâtea şedinţe, având 13 declaraţii politice din care 12 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă, 15 întrebări şi interpelări, nefiind semnatar al vreunei moţiuni şi figurează ca iniţiator la 39 de propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică.

Faţă de alţi deputaţi social democraţi care în 2014, faţă de 2013, au lăsat-o mai moale cu declaraţiile politice, la Gavril Mîrza este invers. In 2013 a avut patru, în 2014 a avut nouă. A început în februarie cu “O guvernare profund socială” şi a sfârşit în decembrie cu “Continuitatea în sprijinul aşteptărilor electoratului”. Preocupat de “Omniprezenţa Caragiale” şi de “Ipocrizia ca principiu călăuzitor”, nu a uitat să facă declaraţii politice despre “Adevăraţii fermieri” şi, desigur, “Inţelepciunea răbdării”. In 11 februarie 2014, Gavril Mîrza vorbea încă de „misiunea asumată de USL odată cu venirea la guvernare şi îndeplinită fără abatere, cu profesionalism şi determinare”, pe 18 martie să se minuneze pur şi simplu de „câtă răbdare poate să dea dovadă un om aşa de tânăr (ca Victor Ponta), împovărat cu atâtea răspunderi şi căruia i se monitorizează, numără, măsoară, clasifică şi răstălmăcesc vorbele şi cele mai mici gesturi” pentru ca la 20 de zile să se declare „mâhnit de dezamăgirea celor ce au crezut în USL şi l-au votat, mâhnit la gândul politicienilor respectaţi şi respectabili pe care partidul fost component al USL îi numără şi care vor fi asociaţi în conştiinţa electoratului cu ipocrizia”. La final de 2014, convins că rând pe rând realitatea va infirma zvonurile, Gavril Mîrza credea „în necesitatea rămânerii la guvernare pentru că acest organism viu, care este Guvernul Ponta, a demonstrat că urmează cu tenacitate promisiunile făcute la câştigarea alegerilor în 2012”.
Opt din cele 15 întrebări şi interpelări ale lui Gavril Mîrza au fost adresate în 2014. Preocupările vizau domenii ca Situaţia deţinătorilor de familii de albine, Lucrări de recalibrare a albiei şi apărări de maluri pe rârâul Soloneţ, Decontarea biletelor de transport sau Siguranţa sistemului public de pensii pe termen mediu şi lung.
Tare în declaraţii şi slab de tot în interpelări, Uricec bagă eminescianismul în politică şi avertizează că „nu trebuie să cădem în beţia statisticii”
Eugen Constantin Uricec, deputat PSD, a fost ales în colegiu uninominal 4 din care fac parte municipiul Fălticeni, oraşul Liteni şi câteva comune din preajma acestor localităţi, fiind la primul său mandat de deputat PSD, în cel precedent fiind deputat PDL. De când a fost ales deputat PSD, a luat cuvântul de 37 de ori în tot atâtea şedinţe, având 36 de declaraţii politice, din care 32 consemnate conform materialului depus la secretariatul de şedinţă, doar trei întrebări şi interpelări, fiind iniţiator la 11 propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică şi, din motive lesne de înţeles, nefiind semnatar a vreunei moţiuni.
15 din cele 36 de declaraţii politice le-a făcut Eugen Uricec în anul 2014. A început în februarie cu “Uniunea Europeană (care) nu trebuie să privească Kievul la televizor” şi a sfârşit în septembrie cu “Un început de an şcolar aproape de normalitate”, părerea lui. S-a arătat preocupat de moştenirea eminesciană şi într-o declaraţie intitulată „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” şi-a exprimat câteva din ideile pe care le are despre poetul naţional, ţara noastră, angajamentele militare şi obligaţiile de viitor. Convins că “în economia României cifrele vorbesc… şi vorbesc de bine!” şi că “România este protejată”, Eugen Uricec şi-a răspuns, la întrebarea pe care tot el a adresat-o că „punem o industrie modernă în locul industriei”. O ideee, în principiu pozitivă, merită menţionată din această declaraţie politică a lui Eugen Uricec şi anume că „nu trebuie să cădem în beţia statisticii”. Cât priveşte interpelările şi întrebările, acest capitol este oricum unul subţire de tot în activitatea din acest mandat iar în 2014 a fost 0. Trei din cele 11 proiecte de lege la care este iniţiator au fost adoptate în 2014 – modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi completarea Legii audiovizualului, dar trebuie menţionat că toate au fost iniţiate de zeci de deputaţi şi senatori şi niciun demers legislativ nu poate fi catalogat ca „Legea Uricec”.
Stan este campion la proiecte de legi unde este iniţiator şi, fidel faţă de Guvern, a contrat criticile lui Băsescu faţă de acciza pe carburanţi
Ioan Stan, deputat PSD, ales în colegiul uninominal 5 în care sunt arondate oraşul Dolhasca şi majoritatea comunelor din partea de sud este a judeţului de la Mălini la Dolheşti şi de la Valea Moldovei la Drăguşeni şi de la Slatina la Forăşti. De când este deputat, în al patrulea mandat consecutiv, a luat cuvântul de 28 de ori în tot atâtea şedinţe, având 26 de declaraţii politice din care 17 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă, o singură întrebăre faţă de autorităţi guvernamentale, dar este campion în ce priveşte propunerile legislative la care figurează ca iniţiator şi anume 52.
O uşoară scădere a numărului de declaraţii politice s-a putut observa la Ioan Stan în 2014, cu doar zece faţă de 16 în 2013. A început cu nişte gânduri la început de sesiune şi a terminat cu îndeplinirea promisiunilor actualului guvern. A fost unul dintre cei care a comentat ironic, într-o declaraţie politică, scrisoarea preşedintelui României cu privire la mult dezbătuta acciză pe carburanţi. „Emoţia profundă pe care mi-a indus-o lectura prezidenţialului înscris, produs categoric de grija neabătută pentru binele şi prosperitatea poporului ce-l păstoriţi, mi-a readus, exploziv, în memorie evenimente gestionate de guvernele anterioare sub directa Domniei Voastre oblăduire. Si ca să vedeţi că nu exagerez, le trec parţial în revistă, întru motivarea refuzului meu de a vă face pe plac”, spunea Ioan Stan în aprilie 2014 şi nu a pierdut prilejul de a-i aduce aminte lui Traian Băsescu tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, creşterea TVA cu 5%, mutilarea pensiilor şi taxa pe care a pus-o preşedintele în perioada când era ministru al Transporturilor.
Iane nu ratează subiecte dâmboviţene de politică şi a expus dialogul surzilor de la nivel guvernamental
Ovidiu Iane, deputat PSD, ales în colegiul uninominal 7 în care sunt arondate oraşele Victovu de Sus şi Solca, câteva comune din zona de munte – Brodina şi Ulma, comune cu relief atât montan, cât şi deluros cum ar fi Straja, Suceviţa şi Putna, precum şi comune din zona de deal: Bilca, Voitinel, Gălăneşti, Marginea, Vicovu de Jos, Horodnic de Sus şi Poieni Solca. A candidat pentru un mandat de deputat din partea USL, când încă mai făcea parte din Partidul Verde. De când este deputat, a luat cuvântul de 54 de ori în 47 de şedinţe, având 37 de declaraţii politice, din care 36 conform materialului depus la secretariatul de sedinţă, fiind însă campion în ceea ce priveşte întrebările şi interpelările adresate de la tribuna parlamentului guvernanţilor – 276, fiind iniţiator a 41 propuneri legislative.
Extrem de activ în domenii de activitate din cele mai diverse, Ovidiu Iane nu a ratat ocazia de a se opinti şi pe probleme legate de politica dâmboviţeană de duzină, prin declaraţii de genul “Nimeni nu mai crede în lacrimile domnului Băsescu” sau “Trista figură a lui Crin Antonescu” – făcută chiar pe 1 aprilie 2014. Nu a uitat să remarce subiectul “Când damele de companie devin fecioare” sau “«Schimbarea» de sub fustele Elenei Udrea şi ipocrizia lui Traian Băsescu” în care nu menţionează deloc numele Elenei Udrea, ci se referă la ea ca fiind “discipolul” preferat al lui Traian Băsescu despre care a afirmat că vrea să se erijeze şi în cel dintâi revoluţionar al ţării, dar a căzut din pomul puterii şi caută soluţii care să îl poată pună la adăpost după luna noiembrie. Este însă demn de remarcat faptul că, în 2014, Ovidiu Iane şi-a mai redus tirul declaraţiilor politice, la numai zece, comparativ cu cele peste 20 din anul precedent. De altfel, ultima a fost făcută la început de decembrie, după o pauză de vreo cinci luni, şi a reprezentat un fel de explicaţie pentru pierderea alegerilor de către Victor Ponta, rezultat pus de Ovidiu Iane pe seama faptului că „Tinerii au fost neîndreptăţiţi şi ignoraţi, iar ura pe care au resimţit-o a fost, cu dibăcie, canalizată către Partidul Social Democrat” şi tot tinerii au fost „intoxicaţi cu prognoze false”. Tot demn de menţionat este şi reducerea interesului său pentru întrebări şi interpelări: dacă în 2013 erau 192, în comparaţie cu 84 cât au fost anul trecut. Chiar şi în aceste condiţii, din acest punct de vedere, Ovidiu Iane continuă să conducă plutonul social democraţilor suceveni din Camera Deputaţilor. Incă aşteaptă din octombrie răspunsul la interpelarea sa adresată Ministerului Transporturilor cu privire la întârzierile de la proiectul de modernizare al aeroportului şi la celelalte lucrări prevăzute în master plan, la fel ca şi la întrebarea adresată Ministerului Sănătăţii cu privire la lipsa vaccinurilor pentur nou-născuţi.
Merită menţionat că şi deputaţi din zona Puterii intră într-un dialog al surzilor cu guvernanţii. Lui Ovidiu Iane i s-a întâmplat cel puţin în situaţia legată de întrebarea privitoare la DN 18: Iacobeni – Moisei şi care necesită modernizări ample. Demersul său nu a avut caracterul unei întrebări, ci mai mult a semnalării primului ministru, încă din iunie 2014, că trebuie modernizat drumul respectiv şi că firma Shapir – care la vremea respectivă mai era antreprenor, era de acord să continue lucrările în sistem de creditare, cu condiţia ca statul să îi plătească până în aprilie 2015. Nu doar că acest lucru nu s-a întâmplat, dar Ovidiu Iane a primit răspunsul nu de la premierul Victor Ponta şi nici de la Ministerul Transporturilor, ci de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice condus de Liviu Dragnea, vicepremier. Bineînţeles că acesta i-a răspuns, tocmai în septembrie când deja fusese reziliat contractul cu Shapir, că ministerul pe care îl conduce nu poate finanţa din Programul Naţional de Dezvoltare Locală acele lucrări la un drum naţional. Merită de menţionat nu doar răspunsul „copy – paste” al celor de la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura şi Investiţii Străine, ci şi confuzia pe care o face Ovidiu Iane cu judeţul Suceava despre care a arătat în contţinutul întrebării adresată lui Victor Ponta că ar fi Bucovina de Nord, când corect era să fie menţionat ca sudul Bucovinei.
Bejinariu, supărat pe pedelişti, dar fără vlagă
Eugen Bejinariu, deputat PSD, ales la primul său mandat în colegiul uninominal 8 în care sunt arondate oraşul Siret, precum şi mai multe comune între care toate din bazinul Siretului cu excepţia comunei Fântânele, dar şi alte comune precum Serbăuţi sau Calafindeşti şi Grăniceşti care nu sunt în bazinul Siretului. In acest mandat al său de deputat – fiind la al treilea consecutiv, a luat cuvântul de cinci ori în patru şedinţe şi este iniţiator a 13 propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică.
Având în vedere că nicio declaraţie politică şi nicio întrebare sau interpelare nu a fost adresată în anul trecut, ca de altfel în tot mandatul său de deputat – conform celor postate pe pagina de net a Camerei Deputaţilor – putem trage concluzia că „Mutul anului 2014” a fost, la PSD, Eugen Bejinariu la fel cum la PNL a fost Dumitru Pardău.
Trei din cele cinci luări de cuvânt ale deputatului – fără a fi încadrate la capitolul „declaraţii politice” – au fost făcute în 2014, toate în luna aprilie. Două luări de cuvânt au fost în legătură cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, deputatul Eugen Bejinariu fiind membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI (până în februarie 2013), iar alte fiind la Prezentarea Declaraţiei privind susţinerea măsurilor de relaxare fiscală şi de stimulare economică. Merită remarcat aplombul pe care l-a avut în a-i combate pe adversarii de la PDL: „Când îl văd pe domnul Ialomiţianu, când o văd pe doamna Paul, care ştim foarte bine că în perioada guvernării Boc au făcut parte din acel guvern, domnul Ialomiţianu ministru, doamna Paul a fost consilier al primului-ministru, şi când văd că vorbesc de relaxare financiară mi se pare că văd un film prost regizat. Nu înţeleg! Oare nu-şi mai aduc aminte, nu-şi mai aduc aminte doamna Paul, domnul Ialomiţianu, de acel impozit forfetar introdus pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii, când s-au desfiinţat peste 200 de mii de societăţi din România, când a crescut TVA-ul cu cinci puncte procentuale, când au tăiat salariile?! Vorbesc de relansare financiară şi de stimularea consumului.”. De atunci, din aprilie, cel puţin conform celor postate pe pagina de net a Camerei Deputaţilor, Eugen Bejinariu nu a mai avut niciun demers în Parlament. Menţionăm că, anul acesta, cinci din cele 13 proiecte de lege iniţiate în acest mandat au devenit legi – completarea Legii audiovizualului, unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală, modificarea şi completarea Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi proiectul de Lege privind reglementarea activităţii de voluntariat în România – cu precizarea că toate acestea sunt semnate de zeci de parlamentari, în unele cazuri peste o sută şi de nicio lege nu se poate vorbi ca fiind „Legea Bejinariu”.
Cioată: nicio pierdere, niciun câştig pentru arcul guvernamental
Cezar Cioată, în prezent deputat PC, dar ales totuşi deputat PP-DD pe colegiul uninominal 9 în care sunt arondate municipiul Vatra Dornei şi mai multe comune din zona de munte a judeţului. Este deputat la primul mandat şi activitatea sa în Parlamentul României din decembrie 2012 până acum se poate rezuma în opt luări de cuvânt în tot atâtea şedinţe, având şapte declaraţii politice din care patru au fost consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinţă, întrebări şi interpelări formulând nu mai puţin de 34, fiind semnatar a unei singure moţiuni şi este iniţiator la 30 de propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică.
Totuşi, doar două declaraţii politice le-a făcut în acest an, în februarie privind investiţiile în infrastructura şcolară iar în septembrie întrebându-se dacă “Ne dorim copii olimpici, sau inteligenţi?”. Cât priveşte întrebările şi interpelările, numai nouă au fost în anul 2014, majoritatea fiind în 2013.
Domeniile abordate în întrebările şi interpelările sale, de la necesitatea implementării unei strategii de valorificare a fructelor de pădure până la faptul că „Sudul României se transformă în nisip” şi de la „Problema perdelelor forestiere de protecţie” până la „Necesitatea susţinerii unor reforme mai mult de 2 ani” au fost exemple de preocupări interesante şi pe nedrept neglijate de autorităţi, dar şi de gafe cauzate probabil de începuturile în ale politicii.
Spre exemplu, aflăm că necesarul de perdele forestiere pentru judeţul Suceava ar fi de 129 de hectare, calculate pentru 43 de kilometri de drumuri naţionale. Totuşi, răspunsul dat la „Necesitatea susţinerii unor reforme mai mult de 2 ani” arată clar că deputatul Cezar Cioată nu este familiarizat cu prevederile constituţionale: „Emiterea unei hotărâri de Guvern prin care să se prevadă ca unii membri ai Guvernului să nu poată fi schimbaţi o perioadă de 4 – 6 ani (Educaţie, Afaceri Interne, Sănătate şi Finanţe Publice – în opinia lui Cezar Cioată) este contrară prevederilor constituţionale, respectiv ale art. 103, alin. 3, referitoare la învestitura Guvernului”. (Dan PRICOPE)