De astăzi, 22.000 de apartamente din Suceava sunt încălzite de noua centrală termică

După aproape trei ani de eforturi, investiţia promisă de multă vreme sucevenilor a fost dusă la capăt, în noaptea de joi spre vineri fiind planificată furnizarea de apă caldă şi căldură de la instalaţiile de gaz ale centralei noi, producerea energiei termice de la instalaţiile pe biomasă urmând a se realiza începând cu data de 20 noiembrie

Turnarea fundaţiei la noua centrală a început în martie 2013

Noua centrală a Sucevei a început, de azi, să funcţioneze, asigurând producerea de energie termică la cele peste 22 de mii de apartamente racordate la sistemul centralizat de termoficare. Este o realizare care încununează eforturile făcute pe parcursul a circa trei ani de zile de la data organizării licitaţiei de către Primărie şi Termica.
Prima dată când s-a pus problema atragerii unui investitor privat la SC Termica SA a fost în primii ani ai primului mandat al primarului Ion Lungu (2004 – 2008). Pentru că atunci societatea funcţiona după o altă schemă, într-un context în care producerea energiei electrice asigura mulţi bani la Termica, nu s-a ajuns la un consens politic. Odată cu venirea crizei şi impunerea unor restricţii pe vânzarea de energie electrică şi pe subvenţiile pentru energie termică plătite de la bugetul de stat, tot mai

mulţi ar fi vrut să privatizeze Termica, dar nu se mai găsea niciun investitor privat interesat.
Pe la finele lunii noiembrie 2010 a fost organizată licitaţia respectivă după ce altele au eşuat. Deşi nu erau semnale că ar fi doritori să înceapă construcţia unei noi centrale termice, până la urmă se prezintă un singur ofertant: Adrem Invest din Bucureşti, un SRL specializat pe proiecte de inginerie industrială, dar care nu a avut până atunci vreo implicare substanţială în mediul economic sucevean.

Licitaţia la care s-a prezentat Adrem a venit după alte patru încercări nereuşite. Astfel, au fost două licitaţii organizate pentru vânzarea pachetului de acţiuni al Termica după care au fost două licitaţii pentru concesionarea centralei electrice de termoficare (CET) care funcţiona pe huilă. Acestea erau abordări în cadrul aşa numitei strategii de implicare a capitalului privat, dar au eşuat, poate şi din cauza conjuncturii economice nefavorabile.
In sfârşit, în 2010, se renunţă la vânzarea de acţiuni şi concesionarea CET-ului, optându-se pentru concesionarea unui teren pentru construirea unei noi centrale, o eventuală concesionare a CET-ului fiind totuşi luată în calcul, în continuare. Cei de la Adrem Invest au venit şi au depus oferta la licitaţia de la finele lui noiembrie, la cam o lună de la acest moment directorul general al Termica SA, Constantin Plăcintă, face pasul spre Adrem. In primăvară Constantin Plăcintă pleacă de la SC Termica la Adrem, lăsându-l în locul său pe Silviu Gemănari. Tot în primăvara lui 2011 – 9 mai – este semnat contractul dintre Adrem şi municipalitate.
Deşi contractul care a fost semnat prevedea ca termen de finalizare data de 9 mai 2013, în primăvara lui 2012 Consiliul Local Suceava a votat un proiect de hotărâre în care era prevăzut, într-o anexă pe care puţini consilieri au citit-o, că se prelungeşte cu încă şase luni termenul de finalizare a lucrărilor. Asta însemna că termenul de dare în funcţiune a noii centrale era 9 noiembrie 2013.
Până în primăvara lui 2012 nu demarase nicio lucrare pe terenul concesionat la Adrem Invest şi mulţi îşi pierduseră speranţa că investiţia se mai realiza. Firma era într-o cursă contra cronometru pentru că plătise pe tot felul de documentaţii şi avize câteva sute de mii de euro şi lăsase o garanţie de aproape jumătate de milion de euro, bani pe care i-ar fi pierdut dacă nu demarau lucrările. Contextul legislativ nu era stabil: legislaţia privind bonficiaţiile şi certificatele pentru energia verde modificându-se de trei ori. De aceea şi proiectul iniţial al centralei a tot suferit mai multe modificări.
Cea mai mare problemă a fost găsirea unui finanţator. Până la urmă apar două bănci din Austria dispuse să crediteze acest proiect ce depăşeşte 80 de milioane de euro. In acest context proiectul este trecut la o subsidiară a grupului Adrem şi anume Bioenergy Suceava SRL. Ulterior, Adrem pierde calitatea de asociat unic, două societăţi ale magnatului austriac Gerald Schweihoffer deţinând peste 50% din părţile sociale.
In toamna lui 2012 începe dezafectarea clădirilor care se aflau pe cele aproape şase hectare de teren concesionate de Adrem, lucrarea fiind realizată de două firme din Suceava – ROVIR şi ACM – cu care Termica lucrase ani de zile. Toate lucrările de demolare sunt finalizate undeva în cursul lunii decembrie 2012 pentru ca în primele luni ale lui 2013 să înceapă în forţă lucrările efective de amenajare a noii centrale. Firme de renume precum Urbas şi Bosch au fost cooptate în cadrul acestui proiect iar de pe plan local, executantul lucrărilor de constrcuţie, nu şi a părţii de instalaţie, a fost firma suceveană General Construct.
Intre timp, situaţia la Termica se înrăutăţise tot mai mult. In primăvara lui 2013 au fost daţi afară circa trei sute de angajaţi ai societăţii. In vară, Termica intră în insolvenţă şi tot mai multe probleme sunt pasate pe spinarea Primăriei, creditorii încercând să îşi recupereze banii.
La finele săptămânii trecute, au început probele de furnizare a energiei termice în municipiul Suceava de la instalaţiile pe gaz ale noii centrale. In prima parte din această săptămână a fost furnizată energie termică şi de la CAF-urile pe gaz ale SC Termica şi de la cele ale centralei construită de Bioenergy. Potrivit afirmaţiilor lui Constantin Plăcintă, în noaptea de joi spre vineri sau cel târziu în această dimineaţă va începe furnizarea de apă caldă şi căldură numai de la noua centrală. Totuşi, un moment festiv va avea loc în partea a doua a lunii, între 20 şi 30 noiembrie, când ar trebui date în folosinţă şi primele instalaţii pe biomasă ale noii centrale.
Pornirea oficială a noii centrale ar putea duce la o diminuare semnificativă a sumelor pe care municipalitatea le are de plătit în contul subvenţiei gigacaloriei furnizate populaţiei. In următorii cinci ani, preţul de producţie al gigacaloriei este de 116 lei fără TVA, la care se adaugă costul de transport şi distribuţie care sunt de 99 de lei pe gigacalorie, cu tot cu TVA, conform celor de la ANRSC. (Dan PRICOPE)