Construcţia Catedralei din Suceava, o istorie de un sfert de secol

2/10/15 ora:9:03am

Iniţiativa privată a unor suceveni, datând de la începutul anilor ’90, a devenit, 25 de ani mai târziu, cel mai impozant edificiu religios construit în ţară, după revoluţie. Pe lângă biserica ce va fi sfinţită duminică se doreşte ridicarea altor edificii sociale – cabinete medicale pentru bătrâni şi nevoiaşi, camere de cazare a acestora, dar şi a altor persoane care au nevoie de sprijinul nostru, o grădiniţă, chiar şi o şcoală, cu condiţia să fie posibilă extinderea spaţiului pe care îl are la dispoziţie parohia unde slujeşte preotul Argatu. “Nu ştim cât a costat ridicarea acestui aşezământ, pentru că încă nu e gata”, spune părintele Petru Argatu, preotul paroh al Catedralei. Din 2004 şi până acum, Consiliul Local Suceava a acordat pentru lucrările de la Catedrala cu hramul Naşterea Domnului 1,8 milioane de euro

 catedrala - octombrie 2015  - 7 [800x600]

Duminică va avea loc sfinţirea Catedralei din Suceava ce poartă primul hram Naşterea Domnului şi  al doilea hram – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este cel mai mare edificiu de arhitectură religioasă construit în România după 1990, iar construcţia lui are o istorie aproape la fel de lungă precum istoria post-decembristă a Sucevei. Incepută cu entuzisam, de multe ori poticnită şi apoi reluată de unde se oprise, ridicarea lăcaşului de cult ortodox poate fi privită, după caz, ca o încununare a eforturilor făcute de creştinii ortodocşi din Suceava şi din ţară care au contribuit la construirea edificiului maiestuos, ori ca o oportunitate de cheltuire a unor bani publici ce ar fi putut să fie folosiţi în scopuri mai apropiate de viaţa pământeană decât de cea eternă – şcoli, grădiniţe, centre medicale etc. Cei din urmă vor critica faptul că din bugetul consiliului local al municipiului Suceava, din bani publici adică, s-au cheltuit, cum chiar primarul oraşului, Ion Lungu a spus, 1,8 milioane de euro în ultimii 11 ani. Primii vor spune însă că şi aceşti bani se regăsesc într-o investiţie mai puţin eficientă economic, dar care îşi are justificarea pe plan spiritual, nu numai pentru ortodocşii practicanţi ci şi pentru Suceava ca oraş ce duce o lipsă cronică de obiective arhitectonice reprezentative. Iar pentru că, în cel aproape un sfert de secol de şantier al catedralei sucevene nimeni, nici chiar specialiştii, nu a pus la îndoială valoarea construcţiei din punct de vedere arhitectural, se prezumă că aceasta este o clădire bine făcută. Preotul paroh Petru Argatu, întrebat despre costurile pe care le-a implicat ridicarea catedralei din Suceava, nu a oferit un răspuns în cifre, dar a dat garanţii că până la urmă cineva o să adune toţi banii veniţi pe toate căile, de la simplele ajutoare ale credincioşilor, la donaţiile mai consistente ale unor oameni cu dare de mână şi până la sprijinul venit din partea comunităţii locale prin intermediul Consiliului Local al municipiului Suceava, care tot ca un fel de donaţii pot fi înţelese.

O primă concluzie este că oraşul are acum o construcţie vizitabilă care poate deveni în timp emblematică şi care va supravieţui cu siguranţă blocurilor din jur, cu atât mai mult căsuţei acoperite cu carton asfaltat cu mica grădină lăsată în paragină, ori chioşcului din tablă cu termopan din coasta bisericii. A doua concluzie este că creştinii ortodocşi practicanţi îşi vor putea trece de acum în agendă încă un obiectiv de pelerinaj, pe lângă bisericile istorice din oraş şi Mănăstirea Sfântul Ioan.

“Ne-a fost foarte greu cu fondurile până în 2004, când a venit domnul primar Lungu în fruntea Primăriei Suceava”

Părintele Petru Argatu, preotul paroh al Catedralei Naşterea Domnului a cărei sfinţire va avea loc duminică, 4 octombrie, a făcut cu acest prilej o scurtă incursiune în istoria construirii lăcaşului de cult. El a arătat cum după revoluţie, un grup de credincioşi şi preoţi au văzut nevoile creştinilor ortodocşi din acea vreme din Suceava, oraş în care erau doar câteva biserici, toate în oraşul vechi, profitând şi de elanul acelor ani, şi-au propus să ridice o biserică nouă pe terenul neocupat de clădiri de la intersecţia Mărăşeşti. S-a constituit “Societatea credincioşilor ortodocşi din Bucovina”, având ca fondatori personalităţi ale acelor vremuri precum doctorul Traian Pop, Filaret Pîrîu, Taraş Seghedin, părintele George Mihoc, care au pus temelia fundaţiei cu numele mai sus amintit şi au obţinut de la primărie la acea vreme un perimetru de peste 9000 de metri pătraţi, pe care să se ridice o biserică nouă. “Din această suprafaţă a rămas în cele din urmă doar 6000 de metri pătraţi, restul fiind retrocedat prin procese în baza legilor fondului funciar altor proprietari. In treacăt fie spus, după anul 2000, am aflat că proprietarii care şi-au redobândit terenurile primiseră anterior şi  despăgubiri pentru exproprierile făcute de stat mai înainte, dar aceste aspecte nu le mai discutăm acum, se văd de Sus”, a spus părintele Argatu . Pe terenul rămas, în anul 1991 au început lucrările de constucţie a edificiului care urma să devină noua catedrală a Sucevei. Primul proiect a fost realizat de arhitectul Constantin Gorcea, în baza căruia au fost realizate fundaţiile clădirii. Lucrările au mers greu fiindcă fonduri nu puteau fi obţinute decât din surse private, prin intermediul Societăţii mai sus amintite. In 1998, când părintele Petru Argatu a venit în parohie, construcţia încă nu era vizibilă, fiind la cota radierului de minus patru metri. Incetul cu încetul clădirea s-a înălţat, însă foarte greu în primii ani pentru că pentru investiţia având titular societatea creştin-ortodoxă amintită, nu puteau investi nici BOR, nici alte instituţii publice. După ce s-a trecut pe parohie investiţia, catedrala a început să se ridice spune preotul Argatu. Ulterior , proiectul iniţial a fost modificat de către arhitectul Doru Ghiocel Olaş, care a desenat pe planşă clădirea aşa cum o vedem astăzi  construită. “Ne-a fost foarte greu cu fondurile. Până în 2004, când a venit domnul primar Lungu în fruntea Primăriei Suceava căruia îi mulţumim şi pe această cale, consiliului local de asemenea, pentru că dacă nu ne-ar fi ajutat nu numai financiar ci şi în toate problemele cu care ne-am confruntat, în momentul de faţă nu ne întâlneam la sfinţire. Ca să rezum, până în 2004, am făcut ce am făcut, la figurat vorbind, mai tot din donaţii private. După acest an a venit o rază de lumină pentru noi. Nu ne-a fost uşor nici în continuare, fiecare an a fost greu, a venit şi criza economică, dar acum am ajuns în situaţia în care să mulţumim autorităţilor locale, domnului primar Ion Lungu, Consiliului Local, care ne-au sprijinit în această perioadă ca să întreţinem un ritm constant al lucrărilor” a mai spus părintele Argatu.

“Nu ştim cât a costat ridicarea acestui aşezământ pentru că încă nu e gata”

“Nu ştim cât a costat ridicarea acestui aşezământ pentru că încă nu e gata” aspus preotul paroh. “Se va da toată socoteala şi se vor scrie şi cărţi cu frământări, cu probleme ce au trebuit să fie trecute, cu bucurii, cu necazuri, care vor cuprinde şi tabele cu cheltuieli”. Părintele Argatu a arătat că lucrările sunt departe de a fi terminate, existând proiecte pentru viitor pentru care va fi nevoie în continuare de bani. “Sfinţirea de duminică este făcută pentru a se putea sluji înăuntru iar lumea să se bucure de acest lucru. Fiindcă dacă am aştepta să terminăm toate lucrărie, ar trebui să mai stăm o perioadă bună de ani. Pentru că este de făcut pictura interioară, care nu se poate face într-un an –doi fiindcă este o suprafaţă foarte mare. 15.000 de metri pătraţi şi dacă socotim, cum am mai făcut-o odată, să realizăm câte 1000 de metri pătraţi de pictură pe an, ne-ar trebui 15 ani. Mai trebuie realizat iconostasul. Cel pe care îl avem acum este unul provizoriu. Soclul bisericii trebuie făcut roată împrejur. Dar şi de amenajarea exterioară, care în gândirea domnului arhitect proiectant, biserica ar urma să stea pe un platou cu verdeaţă, iar mai jos spaţiu pentru parcare”, a explicat părintele Argatu, care a mai adăugat că, pentru viitor se are în vedere, în zona catedralei să fie amenajate şi edificii sociale – cabinete medicale pentru bătrâni şi nevoiaşi, camere de cazare a acestora dar şi a altor persoane care au nevoie de sprijinul nostru, o grădiniţă de copii, chiar şi o şcoală. La subsolul catedralei va fi amenajată o bibliotecă cu sală de lectură dar şi un muzeu. Pentru cea mai mare parte din aceste investiţii este însă nevoie de teren mai mult care acum încă nu este în proprietatea parohiei, dar părintele petru Argatu este încrezător că în anii ce vor veni va fi rezolvată şi această problemă. (Neculai ROSCA)

3 Comentarii pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. MIHAIL 04/10/2015 la ora 20:05 -

    Aceasta minunata Catedrala. o privesc de cate ori trec prin Suceava. Indata dupa decesul tatalui Parintelui Argatu, am fost in biserica parintelui Argatu. Nu m-am asteptat ca unul DIN FII ACESTUIA , sa aiba curajul de a incepe o asemenea bijuterie crestin ortodoxa. Dumnezeu sa-i dea putere si sprijin, pentru finalizarea lucrarii. Cu multa dragoste si respect, pentru toti cei ce au participat la acest edificiu crestin, la Suceava.

  2. Gogu 04/10/2015 la ora 14:11 -

    Asteptam un decont serios al sumelor primite si cheltuite . Cineva are aceste calcule . Altfel , donatorii si credinciosii vor trai mereu cu suspiciunea ca sume importante au plecat in alte buzunare ca mai peste tot unde s-au ridicat asemenea obiective .

  3. vasile 02/10/2015 la ora 10:52 -

    Un mare kitch in buricul targului. Suntem satui de biserici!