Condamnări însumând 161 de ani şi prejudicii de 78 de miliarde de lei, în dosarul "Fursecuri pentru Primaria Suceava"

Cele mai mari pedepse, după comasare, vor trebui să le execute fostul director al Primăriei Suceava, Neculai Bujor şi cumătra lui, Tamara Chiribucă, câte 15 ani de penitenciar . In acelaşi dosar, directorul cotidianului “Crai Nou”, Dumitru Teodorescu, a primit trei ani cu executare, la fel şi fostul şef al Gărzii Financiare Dumitru Buta

In urma pronunţării date de Tribunalul Bistriţa – Năsăud în dosarul ce are ca obiect principal prejudicierea Primăriei municipiului Suceava prin afacerile oneroase puse la cale de tandemnul Neculai Bujor – Tamara Chiribucă, cel dintâi fost director economic al instituţiei, cea de-a doua patroană a mai multor firme prin care primăria a fost prejudiciată cu zeci de miliarde de lei vechi s-au dat condamnări totale pentru cei nouă inculpaţi totalizând 161 de ani de puşcărie. Cifra ar fi fost şi mai mare dacă pentru o serie de fapte, săvârşite la începutul anilor 2000, nu ar fi intervenit prescripţia. In urma contopirii pedepselor, s-a stabilit că atât Neculai Bujor, cât şi Tamara Chiribucă, actualmente Achiţei, vor executa câte 15 ani de închisoare cu cinci ani interzicerea unor drepturi în vreme ce Constantin Bâtă, director al primăriei va trebui să execute 10 ani de închisoare, la fel ca cele două contabile ale firmelor Tamarei Chiribucă – Violeta Spătaru şi Ioana Ungureanu. O magazioneră a primăriei – Emilia Sveică, a primit prin comasare 8 ani de închisoare, în vreme ce fostul şef al Gărzii Financiare Suceava, Dumitru Buta, fostul comisar financiar Eugen Ionesi şi directorul ziarului Crai Nou, Dumitru Teodorescu, vor avea de ispăşit câte trei ani de închisoare.
Prejudiciul total produs prin activităţile infracţionale din acest dosar se ridică la 78,3 miliarde de lei vechi, din care 68,7 miliarde lei vechi îl reprezintă prejudicial adus Primăriei municipiului reşedinţă de judeţ, diferenţa de 9,6 miliarde de lei vechi reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat prin acte de evaziune fiscală de către firmele Tamarei Chiribucă.

Tamara Chiribucă – condamnări însumând 52 de ani, va executa numai 15
Tribunalul Bistriţa Năsăud a condamnat-o pe Tamara (Achiţei) Chiribucă, pentru săvârşirea a două infracţiuni de evaziune fiscală la pedepse de 7 ani respectiv 6 ani închisoare şi câte trei ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor. Pentru înşelăciune a fost condamnată la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicere a drepturilor. A primiut de asemenea şi trei pedepse a câte trei ani de închisoare cu un an de interzicere a drepturilor pentru dare de mită dar şi 5 ani de închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată şi completată prin Legea nr. 161/2003. Pentru instigare la fals, Chiribucă a primit 5 ani închisoare şi 3 ani interzicere a drepturilor. In total, 52 de ani. Instanţa a contopit însă pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
15 ani de puşcărie pentru fostul director al primăriei, Neculai Bujor, 10 ani pentru directorul Constantin Bâtă
Fostul director economic al Primăriei Suceava, Neculai Bujor a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor şi la 10 ani de închisoare, cu 5 ani interzicere a drepturilor pentru luare de mită. In total 25 de ani dar s-a decis contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
Constantin Bâtă, fostul director al Primăriei Suceava a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, 5 ani de închisoare cu doi ani interzicerea unor drepturi pentru fals intelectual şi 10 ani închisoare, cu 5 ani interzicerea unor drepturi pentru complicitate la înşelăciune. Si în cazul său s-a decis contopirea în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
Emilia Sveica, magazioner în cadrul Primăriei Suceava a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la înşelăciune.
Contabilele Tamarei Chiribucă, 7, respectiv 10 ani de închisoare
Cele două contabile ale firmelor Tamarei (Achiţei) Chiribucă au fost condamnate după cum urmează: Violeta Spătaru la 7 ani de închisoare şi trei ani interzicerea unor drepturi pentru complicitate la evaziune fiscală şi 10 ani de închisoare cu 5 ani interzicerea unor drepturi pentru complicitate la înşelăciune. Instanţa a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
Ioana Ungureanu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu 3 ani interzicerea unor drepturi pentru fals intelectual, 10 ani de închisoare cu 5 ani interzicerea unor drepturi pentru complicitate la înşelăciune, pedepse contopite în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
Câte 3 ani de închisoare pentru Dumitru Buta, Eugen Ionesi şi Dumitru Teodorescu
Fostul şef al Gărzii Financiare Suceava, Dumitru Buta, a fost condamnat pentru luare de mită la 3 ani de închisoare, cu 1 an interzicerea unor drepturi. Fostul său subaltern, comisarul financiar la acea vreme Eugen Ionesi a fost condamnat, pentru aceeaşi infracţiune de luare de mită, la 3 ani de închisoare cu 1 ani interzicerea unor drepturi la fel ca şi Dumitru Teodorescu, directorul cotidianului Crai nou, care ar urma să ispăşească de asemenea 3 ani de închisoare cu un an interzicerea unor drepturi, pentru trafic de influenţă.
Bujor primea de la cumătra Tamara servicii turistice şi bani de maşină, ceilalţi au trebuit să se mulţumească cu mai puţin – telefoane mobile sau sume modeste de bani
Instanţa bistriţeană a dispus de asemenea, confiscarea sumelor care au făcut obiectul mitei, plătite de Tamara Chiribucă complicilor ei. Astfel, de la Neculai Bujor se va confisca suma de 1,11 miliarde de lei vechi, de care a beneficiat acesta în urma comiterii faptei, suma constând în bunuri în valoare de 225 milioane lei vechi, servicii turistice în valoare de 588 milioane lei vechi şi un avans autoturism în valoare de 300 milioane de lei. De la Dumitru Buta s-a dispus confiscarea sumei de 22,8 milioane lei vechi reprezentând contravaloarea telefonului marca Samsung V 200 cu cameră foto şi a sumei de 1,7 milioane lei vechi, contravaloarea biletului de tratament în staţiunea Vatra Dornei de care fostul şef al Gărzii Financiare a beneficiat în urma comiterii faptei. Lui Eugen Ionesi i-a fost confiscată suma de 5 milioane lei vechi iar de la directorul Crai Nou, Dumitru Teodorescu s-a dispus confiscarea telefonului mobil marca Samsung V 200 cu cameră foto, în valoare de 22,8 milioane de lei, primit de acesta de la Tamara Chiribucă, cu menţiunea că telefonul a fost ridicat de organele de urmărire penală. Ca o concluzie, dacă Bujor a beneficiat din plin de favorurile materiale oferite de cumătra sa, ceilalţi s-au vândut pe mai nimic, alegându-se, în cazul fostului comisar financiar Eugen Ionesi, cu trei ani de puşcărie pentru 500 de lei.
78,3 miliarde lei vechi, totalul prejudiciului cauzat în afacerea Bujor – Chiribucă
Tribunalul Bistriţa a obligat pe Tamara Chiribucă, în solidar cu Violeta Spătaru la plata către bugetul de stat a sumei de 7,5 miliarde lei vechi, dar şi a sumei de 1,52 miliarde de lei vechi plus 627 milioane de lei vechi, cu dobânzile şi majorările aferente de la data de 1.01.2006 şi până la plata efectivă a acestora, în total 9,65 miliarde de lei vechi, în contul actelor de evaziune fiscală săvârşite la firmele administrate de Chiribucă.
De asemenea, instanţa a obligat pe Tamara Chiribucă în solidar cu Neculai Bujor, Constantin Bâtă, Emilia Sveică, Violeta Spătaru şi Ioana Ungureanu la plata către Primăria Suceava a sumei de 36,2 miliarde lei vechi, reprezentând adaosuri, sume necuvenite, plăţi nelegale, valoarea lucrărilor de reparaţii achitate şi neefectuate. Judecătorii l-au obligat în plus pe Neculai Bujor la plata către Primăria Suceava a sumei de 28,3 miliarde lei vechi reprezentând facturi fiscale pentru care nu a existat contract sau cu privire la care s-a depăşit valoarea contractată, din care suma de 14,5 miliarde lei vechi reprezintă contravaloare marfă achitată dar nelivrată către Primăria Suceava. Constantin Bâtă a fost obligat la plata către Primăria Suceava a sumei de 4,14 miliarde lei vechi, reprezentând cheltuieli de protocol nejustificate. Cei nouă inculpaţi au mai fost obligeţi şi la plata unor cheltuieli judiciare consistente în favoarea statului, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de lei vechi.
Scurtă descriere a „afacerii fursecurilor”
Afacerile puse la cale de tandembul Neculai Bujor – Tamara Chiribucă, care a dus la ancheta DNA şi ulterior la judecarea protagoniştilor a fost cunoscută în anii 2005 – 2006 ca „afacerea fursecurilor”. Prin intermediul a 49 de contracte de furnizare de produse şi servicii între firmele administrate de Chiribucă Tamara şi Primăria Suceava realizate cu încălcarea flagrantă a legii privind achiziţiile publice, precum şi plata preferenţială a facturilor, s-a adus un prejudiciu de 68 de miliarde de lei vechi bugetului municipiului reşedinţă de judeţ. Banii au fost plătiţi cu semnătura lui Bujor şi a lui Bâtă pentru mărfuri total inutile – zeci de tone de napolitate, biscuiţi, fursecuri, mii de piuxuri şi alte obiecte de papetărie, mare parte din acestea neajungând niciodată la beneficiar. La acea vreme, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, calculase că, cu suma cu care a fost prejudiciat la acea vreme bugetul de stat, se puteau asfalta 10 kilometri de străzi în oraş.
Din probele administrate de procurori a reieşit că în perioada 2001-iunie 2004, Neculai Bujor, în calitate de director Direcţiei Economice din Primăria Municipiului Suceava, a primit de la Tamara Chiribucă mită de peste un miliard de lei vechi, după cum urmează: mai multe bunuri în valoare de 225 milioane de lei vechi , servicii turistice în valoare de 588 milioane lei vechi precum şi suma de 300 milioane de lei vechi, cu titlu de avans pentru cumpărarea unui autoturism marca Volskwagen Pasat, 1,9 TDI 4 motion. În schimb, Neculai Bujor a înlesnit încheierea a 49 contracte de furnizare de produse şi servicii între primărie şi firmele Tamarei Chiribucă. Sumele de bani, bunuri şi servicii turistice care au făcut obiectul mitei au fost achitate de Chiribucă Tamara din bani viraţi de Primăria Suceava în contul firmelor administrate de inculpată.
Pentru a obţine încheierea celor 49 de contracte economice, Chiribucă Tamara a prezentat la Primăria Suceava oferte de preţ întocmite în fals în numele mai multor agenţi economici, precum şi în numele societăţilor pe care le administra, inducând în eroare o parte din membrii comisiilor de examinare a ofertelor.(N.R.)