Centura noastră înfundată în câmp – o potecă amărâtă faţă de autostrăzile finalizate care înconjoară marile oraşe din ţară

Suceava nu reuşeşte să termine o centură cu o singură bandă, iar alte oraşe au deja centuri cu profil de autostradă. Unele lucrări în alte oraşe au fost terminate chiar în anul când s-a blocat finanţarea centurii de ocolire a Sucevei, deşi costurile acesteia erau mai mici decât la centurile tip autostradă, Sansele să fie finalizată în acest an centura oraşului scad spre zero

Autorităţile nu reuşesc să forţeze finalizarea unei şosele de centură a municipiului Suceava, cu o singură bandă pe sens, în vreme ce alte oraşe din ţară au deja şosele ocolitoare cu profil de autostradă. Asta înseamnă două benzi pe sens şi un acostament suficient cât pentru o bandă de rezervă, cu o lăţime cam cât a uneia dintr-un drum comunal.
De fiecare dată, autorităţile dau vina ba pe proiectant şi pe traseul ales, ba pe costurile ridicate, ba pe firma care a realizat contractul. Niciodată nu este vina lor, mereu se găseşte alt ţap istpăşitor. Cu toate acestea, şi oraşele din ţară care au deja centuri cu profil de autostradă au avut probleme similare: proiectul a trebuit să fie modificat, traseul ales cuprindea ba zone cu relief accidentat ba zone unde erau necesare lucrări de descărcare arheologică, ba firma trebuia impulsionată să termine odată lucrările cu un compromis privind creşterea costurilor.
Diferenţa ar fi că acolo, totuşi, s-a putut finaliza lucrarea iar la Suceava ni s-a spus, de la cel mai înalt nivel guvernamental, că există fie o soluţie proastă – continuarea lucrărilor cu aceeaşi firmă care oricum nu prea face treaba – fie o altă soluţie şi mai proastă – rezilierea contractului şi reluarea procedurilor de achiziţie publică în vederea desemnării unui alt constructor. In ambele cazuri, situaţia ar fi la fel: Suceava nu va avea anul acesta centura terminată, poate nici la anul dar în acest timp, alte oraşe se vor adăuga celor şapte care au deja rute ocolitoare moderne.

In vreme ce la Suceava se chinuie o firmă să termine 12,4 kilometri de şosea de centură, după ce traseul a fost diminuat cu vreo opt sute de metri faţă de proiectul iniţial, Constanţa se poate lăuda cu centura ocolitoare în regim de autostradă, de pe Autostrada A4, varianta de ocolire cu o lungime 21,8 de km fiind realizată de spaniolii de la FCC Construccion, în asociere cu italienii de la Astaldi. Valoarea contractului este de aproape 124 de milioane de euro iar ca o comparaţie cu ce ar fi la Suceava putem menţiona, conform celor precizate şi în Ziarul Financiar, că firmele au încasat însă mai mult decât valoarea contractului, în contextul în care şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a încheiat un act adiţional cu aceştia, despre care nu dă detalii.

Nu doar preocupările mai bine concretizate în plan cultural şi o mult mai bună dezvoltare economică crează un handicap Sucevei faţă de Sibiu, ci şi centura ocolitoare a Sibiului care a fost dată în folosinţă în decembrie 2013, chiar dacă toate lucrările de construcţie nu erau finalizate la acea vreme. Centura are o lungime 17,2 de km încadrate la drum de tip autostradă şi alţi 3,6 de km  încadrate la drum de tip naţional. Asta ar însemna cu vreo trei – patru kilometri mai puţin decât cele două rute ocolitoare ale Sucevei, cea de-a doua proiectată să treacă prin Ipoteşti şi Salcea fiind un vis şi mai îndepărtat decât cea care trece prin Moara, Scheia şi Pătrăuţi şi pe care nu o mai termină nimeni, nici anul acesta. Costul estimat a fost, la Sibiu, de 80 de milioane de euro.

In anul în care trebuia terminată şi centura cu o singură bandă pe sens a Sucevei s-a finalizat centura municipiului Craiova. Pentru centura Sucevei nu s-au mai găsit bani la Guvern iar finanţarea a fost sistată din mai. In schimb, la şoseaua de centură a Craiovei, traficul a fost deschis în luna iunie a anului 2012 pe varianta de ocolire în lungime de 12,2 kilometri, pe ambele căi de circulaţie, după cum se precizează într-un articol din Ziarul Financiar. Lucrările de construcţie, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, cam de două ori mai mult decât la Suceava şi au fost executate de FCC Construccion şi austriecii de la PORR Bau. Jumătate din banii pentru acest proiect sunt fonduri europene, restul fiind fonduri de la bugetul de stat.
Centura ocolitoare a Piteştiului cu o distanţă de 13 kilometri construită în regim de autostradă a costat 427 de milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro, ceea ce ar fi tot cam de două ori cât la Suceava. Cei 13 kilometri ocolesc oraşul Piteşti, fapt ce a dus la scăderea numărului accidentelor, conform datelor furnizate de de poliţia oraşului, citată de ZF.
Autostrada Deva-Orăştie are o lungime de 32,5 km şi un preţ de execuţie stabilit în contractul de 197 de milioane de euro pentru această şosea. Această porţiune de autostradă funcţionează ca o centură ocolitoare pentru municipiul reşedinţă al judeţului Hunedoara şi pentru oraşul aflat în apropierea sa.
Ca şi la Craiova, centura rutieră a Aradului, construită tot în regim de autostradă, a fost finalizată oficial în 2012 şi are o lungime de 12,2 km, în acelaşi an în care lucrarea la centura cu o singură bandă pe sens a Sucevei era blocată din lipsă de fonduri. Preţul de execuţie al lucrării de la Arad a trecut de suta de milioane de euro, adică 429 milioane lei fără TVA şi a inclus costul de construire a 9 poduri (unul pentru traversare peste Mureş) şi alte pasaje ale autostrăzii, 4 pasaje peste autostradă şi 4 noduri rutiere.
Centura Clujului are o lungime de 23 km ajunge este circulabilă din anul 2010 şi s-a ridicat la costuri de 133 de milioane de euro, cei de la ZF precizând că în aceste costuri au intrat cheltuielile cu exproprierile, proiectarea şi consolidările.
Practic, CNADNR a plătit peste 700 de milioane de euro pentru cele şapte şantiere de centuri realizate în regim de autostradă din ţară, cu o lungime cumulată de circa 125 de kilometri. In 2012, pentru o şosea de centură cu doar o bandă pe sens nu s-au mai găsit bani. In 2013 s-au prevăzut fonduri, dar lucrarea a fost suspendată ulterior tot pentru că nu erau bani. Acum, în 2014, cică bani ar fi, dar firma SCCF este o umbră a ceea ce a fost înainte şi nu are puterea să facă lucrările, nici în condiţiile în care a fost ameninţată cu penalităţi.
Consolarea pentru Suceava este că, la capitolul lucrări la centură, se poate într-o anumită măsură compara cu Bucureştiul: parte făcut, parte nefăcut, parte haos. O diferenţă există totuşi, bineînţeles tot în favoarea Bucureştiului, acolo partea de lucrare făcută este dată în exploatare, pe când la Suceava tronsonul al treilea al centurii – zona de la Pătrăuţi până la „zidul Morţii” – este practicabil, dar nu este dat în folosinţă. (Dan PRICOPE)