Care este cel mai bogat primar de oraş din judeţul Suceava

 
Judeţul Suceava are cinci municipii şi un număr de 11 oraşe, cu tot cu comunele făcute oraş la apelul bocancilor, în mandatul 2001 – 2004. Din cele 16 localităţi încadrate, oficial, în mediul urban, majoritatea primarilor nu sunt la primul mandat. Trei municipii şi un oraş fac excepţie de la această regulă: Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Vatra Dornei şi Broşteni, cu primari noi, aleşi în urma scrutinului din iunie 2012.
Suceava
Primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu, a mai menţionat în declaraţia de avere din iunie casa de la Salcea care era trecută în declaraţia din iunie 2013, cu menţiunea că proprietar figura fiica primarului. De asemenea, nici autoturismul Citroen din 2009 menţionat în declaraţia de avere din 2013 nu mai figura în declaraţia de avere din iunie a.c. Veniturile sale ca primar au fost în anul finaciar precedent, conform celor menţionate în declaraţia de avere din iunie 2014, de 43.741 de lei, cu peste patru mii de lei mai puţin faţă de cele din precedenta declaraţie de avere. O uşoară creştere a veniturilor soţiei sale ca administrator la o societate comercială – 210 lei faţă de anul precedent, şi venituri cu 200 de lei mai mari din activităţi agricole faţă de anul precedent – 3.200 de lei.
Câmpulung Moldovenesc
Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, este proprietarul unui teren intravilan de 971 metri pătraţi, pe care se află şi o vilă de 300 de metri pătraţi. De asemenea, potrivit ultimei declaraţii de avere postată pe site-ul Primăriei – http://www.campulungmoldovenesc.ro – deţine două autoturisme – un VW fabricat în 1991 şi un Opel Tigra fabricat în 1997. Are un credit de 29 mii euro contractat la BCR în 2008 şi scadent în 2023. Singurul său venit, potrivit ultimei declaraţii de avere, este indemnizaţia de primar care, în anul precedent, a fost de 40.356 lei, cu aproape cinci mii de lei mai mult faţă de venitul anual al soţiei sale.
Fălticeni
Pe pagina de internet a Primăriei municipiului Fălticeni – www.falticeni.ro – nu a putut fi accesată declaraţia de avere pe care primarul Cătălin Coman trebuia să o depună până în luna iunie inclusiv. Acelaşi lucru este valabil şi pentru declaraţia de interese a primarului, însă nici declaraţiile de avere şi interese ale viceprimarului şi ale secretarului pe 2014 nu sunt postate Totuşi, potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2013, edilul Fălticenilor figura ca unul din cei mai modeşti primari de municipii şi oraşe din judeţ în ce priveşte proprietăţiule imobiliare: fără teren şi casă, fără apartament sau vreo amărâtă de garsonieră. Totuşi, avea un Peugeot 307 fabricat în 2007, obţinuse 6.800 de euro din vânzarea, în anul 2012, a unui alt autoturism, probabil Fordul fabricat tot în 2007 şi menţionat în declaraţia de avere din 2012. Nu era însă deloc modest în privinţa conturilor pe care le avea la diferite bănci: un depozit de 24 de mii de euro – în creştere cu peste două mii de euro; două depozite de 79 de mii de lei – în creştere cu cinci mii de lei; un cont curent de 20 de mii de lei şi două plasamente la fonduri private de pensii sau asigurări în sumă de 18 mii de lei – de asemenea, în creştere cu vreo cinci mii de lei. Nu a dat bani cu împrumut la nimeni, cel puţin nu cu sume de peste cinci mii de euro şi nici datorii semnificative în bănci sau la alte persoane juridice sau fizice nu avea, conform declaraţiei din anul precedent. Venitul de primar trecut în declaraţia de avere era de 25 de mii de lei la care se adăuga cel de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” de 7.800 de lei, faţă de 6.400 de lei menţionată în declaraţia din anul 2012 din indemnizaţia de consilier local şi peste 15 mii de lei veniturile sale ca profesor.
Rădăuţi
Nici în ce priveşte declaraţia de avere a primarului municipiului Rădăuţi, Aurel Olărean, lucrurile nu sunt foarte clare. Pe pagina de net a Primăriei municipiului Rădăuţi – www.primariaradauti.ro – a putut fi găsită doar declaraţia de interese pentru acest an, completată în 16 iunie 2014 şi unde sunt menţionate trei societăţi: Apollo, Sirtextil şi Bucovina Tex unde primarul este asociat sau acţionat, precum şi Fundaţia Umanitară Olărean unde edilul rădăuţean este membru. De asemenea, mai sunt menţionate şase contracte – contractul iniţial şi cinci adiţionale – între SC Andras Prod SRL Rădăuţi şi Spitalul Municipal care se află în subordinea administraţiei locale rădăuţene şi a căror valoare cumulată din 2013 până acum depăşeşte 200 de mii de lei. Conform celor menţionate în declaraţia de interese din 2012, valoarea părţilor sociale ale Apollo SRL erau de 880 de mii de lei şi cea pentru 90% ale Siltextil SRL era de 90 mii lei, pe când cele 10,9% din acţiunile la Bucovina Tex SA era de 29.857 lei. 17.500 de lei era valoarea FU Olărean. Pe de altă parte, în declaraţia de avere din 27 mai 2013, primarul Aurel Olărean menţionase patru terenuri intravilane dobândite din 1982 încoace cu o suprafaţă cumulată de 35 de ari, pe trei din acestea fiind construite case, cea mai mică având o suprafaţă sub 100 de metri pătraţi, iar cea mai mare fiind de peste 400 de metri pătraţi. De asemenea, susţine că este deţinătorului unui VW Golf şi a unor bijuterii în sumă de 20 de mii de euro. Depozitele bancare declarate în mai 2013 erau de 310 mii lei la BCR – cu 10 mii mai mult faţă de cât era trecut în declaraţia de avere din 2012, venitul de primar din anul precedent fiind de circa 40 de mii de lei la care au mai fost menţionate şi cele ale soţiei şi fiicei sale – director general şi jurist la Bucovina Tex – şi care cumulat depăşesc 15 mii de lei. In declaraţia de avere din anul 2012, venitul anual de primar era de 37,7 mii lei, cu două sute de lei sub cel al soţiei sale care era şi atunci director general al Bucovina Tex.
Vatra Dornei
Nici în ce priveşte Vatra Dornei situaţia nu este mult diferită de Fălticeni sau Rădăuţi. Primarul municipiului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, este la primul său mandat iar pe pagina de internet a Primăriei – www.vatra-dornei.ro – este postată, în dreptul imaginii sale, declaraţia de avere din iulie 2012 conform căreia el este proprietarul a trei terenuri în Negreşti – două fiind moştenite de soţia sa, pe unul din terenuri fiind o casă de locuit de peste 700 de metri pătraţi. Plasamentele la BCR şi Raiffeisen erau în iulie 2012 de peste 180 de mii de lei. Veniturile încasate de la Dorna SA, ca şef de secţie, în anul precedent, erau de 36 de mii de lei, cam de patru ori cât ale soţiei sale. Era acţionar la Telescaun Negreşti, valoarea părţilor sociale fiind de 82.600 de lei şi la SC Pui de Urs SRL, valoarea părţilor sociale fiind de 100 de lei.
Broşteni
In ce priveşte oraşul Broşteni, Primăria are două site-uri. Primul din acestea – http://primariabrosteni.ro – nu oferă niciun fel de date cu privire la primar, viceprimar, secretar, declaraţii de avere şamd.
Al doilea este de fapt un blog – http://primariaorasbrosteni.blogspot.ro – şi pe acesta sunt postate mai multe date şi imagini despre localitate şi despre administraţia locală, inclusiv despre un concurs pentru ocuparea unui post de consilier juridic, probele fiind susţinute în 15 şi 17 iulie a.c. Totuşi, declaraţiile de avere şi de interese pentru acest an nu sunt postate. Conform declaraţiei de avere a lui Nicolae Chiriac, din iunie 2013, îl prezintă pe acesta drept proprietar pe trei terenuri intravilane cu o suprafaţă totală de 35 de ari şi a unui teren extravilan cu o suprafaţă de 6,2 hectare. Totodată, este proprietarul a patru în Broşteni şi unul în Crucea, niciunul cu suprafaţa peste 50 de metri pătraţi. Este şi proprietarul a două clădiri, fiecare cu suprafaţă de peste 300 metri pătraţi. Veniturile sale ca primar erau de peste 17 mii de lei, pentru jumătatea lui 2012 şi de aproape 3.400 de lei ca administrator la o societate comercială. La acestea se adaugă aproape 6.500 de lei din chiriile pe apartamente şi 3.600 de lei subvenţie de la APIA, în declaraţia de avere din 2012 veniturile din chirii şi subvenţii erau de peste două ori mai mari. Firmele sale sunt Moldinvest şi Romold Grup.
Cajvana
Nici în ce priveşte declaraţiile de avere de la Primăria oraşului Cajvana nu se poate spune că situaţia ar fi complet în regulă. Pe pagina de net a Primăriei – www.cajvana.ro – este precizat că site-ul este în construcţie iar datele cu privire la declaraţiile de avere nu au fost postate, deşi un link cu trimiterea la declaraţii este pe pagina de net respectivă. Insă pe aceeaşi pagină de net este recomandat să vizualizăm site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate – www.integritate.eu. Ultima pe site-ul celor de la ANI era din 30 mai 2013. Conform acesteia, primarul Gheorghe Tomăscu apare ca fiind proprietar pe aproape şapte hectare de teren agricol, 58 de ari de teren cu vegetaţie forestieră şi 31 de ari de teren intravilan, toate în Cajvana, pe o parte din terenuri fiind în proprietate şi soţia sa, Floarea. Pe unul din terenuri este o casă de 240 de metri pătraţi, primarul fiind şi proprietarul unui apartament de 55 de metri pătraţi şi a unui spaţiu comercial de 280 de metri pătraţi. De asemenea, deţine un VW Golf 4 fabricat în 2001 şi un tractor U – 445 fabricat în 2003. A câştigat ca primar 35 de mii de lei iar soţia sa, ca angajat al APIA a câştigat cu o mie de lei mai mult. Din subvenţii şi din alte activităţi agricole a câştigat 20 de mii de lei.
Dolhasca
O situaţie similară este şi pe pagina de internet a Primăriei oraşului Dolhasca – http://www.primariadolhasca.ro, fiind o trimitere tot pe pagina www.integritate.eu. Conform ultimei declaraţii de avere postată pe această pagină, în 13 iunie 2013, primarul Maria Cojocariu avea aproape două hectare de teren agricol şi 18 ari de teren intravilan, această parcelă fiind moştenită împreună cu o casă de 100 de metri pătraţi, titular fiind însă Elena Cojocariu. Are un credit la BRD scadent în 2030, pe suma de 33 de mii de euro şi altul la Ralfi IFN scandent în 2018, pe suma de 30 de mii de lei. Singurul venit încasat şi menţionat în declaraţia de avere este de aproape 32 de mii de lei din indemnizaţia de primar.
Frasin
Pe pagina de internet a Primăriei oraşului Frasin – www.primariaorasuluifrasin.ro – sunt postate declaraţiile de avere din 2014. Primarul Marinel Bălan a completat declaraţia sa de avere pe 22 mai a.c., iar conform acesteia el deţine două parcele de teren intravilan în Frasin (29 ari) şi Doroteia (20 ari) şi un hectar de pădure tot la Doroteia. Tot în Doroteia are o casă de 220 de metri pătraţi şi spaţiu comercial de 110 metri pătraţi, iar în Frasin are un spaţiu comercial de 87 de metri pătraţi, titular fiind trecut însă SC Suha SRL, nemenţionat în declaraţia de avere de la jumătatea anului 2013. Are trei autoturisme – Audi A6, Opel Astra şi un Peugeot pe care susţine că l-ar fi primit dintr-o donaţie – alături de care mai are un TIR marca Volvo, o semiremorcă şi o remorcă MSX 0107. Are două credite: la BCR de 35 de mii de lei şi la CEC de 80 de mii de lei. A câştigat într-un an ca primar aproape 35 de mii de lei, cam de trei ori cât soţia sa care este administrator la SC Suha SRL, societate care realizase, conform precedentei declaraţii de avere a lui Marinel Bălan, venituri de peste două sute de mii de lei din vânzarea unui TAF şi a unui buldozer.
Gura Humorului
Pe pagina de internet a Primăriei oraşului Gura Humorului – www.primariagh.ro – nu este postată declaraţia de avere a lui Marius Ursaciuc. In dreptul locului unde apare imaginea primarului Marius Ursaciuc şi programul său de audienţe apare şi o trimitere pe declaraţia de avere, în format pdf, numai că aceasta nu a putut să fie deschisă. Pe pagina de internet a celor de la ANI apar mai multe declaraţii de avere şi de interese a edilului humorean, ultimele fiind din iunie 2013. Potrivit celor menţionate în respectivul document, primarul din Hura Humorului are cu soţia sa aproape 23 de ari de teren extravilan, două apartamente în Gura Humorului, un autoturism Skoda şi un Matiz, pe care îl are de mai mulţi ani când mai avea şi o Dacie 1310 TLX şi un Audi 90. De asemenea, are un credit de 210 mii de lei la BRD, scadent în 2032 şi un credit de zece mii de euro la Unicredit Tiriac, scadent la 2016. Soţia sa, ca director la Colegiul Naţional Alexandru cel Bun din Gura Humorului, a câştigat în anul precedent cu aproape şase sute de lei mai mult decât a câştigat Marius Ursaciuc într-un an din indemnizaţia sa de primar – 38.752 de lei. De asemenea, soţia sa a mai câştigat zece mii de lei ca evaluator extern şi încă patru mii de lei ca formator în cadrul unui proiect cu fonduri europene.
Liteni
Nici pe pagina de internet a Primăriei oraşului Liteni – http://www.primaria-liteni.ro – nu este pusă declaraţia de avere de pe 2014 a primarului Tomiţă Onisii şi, de altfel, nici a viceprimarului şi a altor angajaţi sau consilieri locali, ultimele fiind din iunie 2013. Conform acesteia, primarul are un teren de 26 de ari, primit cu titlu de donaţie în 2009, an în care a cumpărat şi un autoturism Opel. De asemenea, are şi un apartament în oraşul Liteni şi altul în comuna Ipoteşti. Incasase 4.400 de euro din vânzarea unui autoturism şi mai are un cont curent de 23 de mii de lei la BCR, singura sursă de venit declarată fiind indemnizaţia anuală de primar de 32.549 de lei.
Milişăuţi
O situaţie similară ca la Cajvana şi Dolhasca este şi pe pagina de internet a Primăriei oraşului Milişăuţi – www.primariamilisauti.ro – unde deşi site-ul este uşor de accesat, declaraţiile de avere nu au fost postate. Din nou, soluţia salvatoare a fost pagina de internet de la ANI, numai că şi de data asta ultima declaraţie de avere era din iunie 2013. Conform acesteia, primarul este proprietarul a trei parcele de teren agricol în suprafaţă de circa 1,5 hectare şi a unei suprafeţe de teren intravilan de 32 de ari, moştenită cu vreo treizeci de ani în urmă împreună cu o casă şi anexele acesteia. Deţine un Audi, un Ford Transit şi o remorcă, dar şi un credit de 30 de mii de euro la BCR. A câştigat 31.672 de lei din indemnizaţia de primar şi încă 25 de mii de lei din agricultură.
Salcea
Unul dintre primarii cu cele mai multe proprietăţi funciare este cel al oraşului Salcea, Ilie Lungu, care are 13 parcele de teren – cinci în intravilan şi opt de teren agricol. Cu toate acestea, puse cap la cap, suprafeţele respective nu fac din primarului oraşului Salcea vreun latifundiar, ci mai degrabă un gospodar. Patru din cele cinci parcele sunt în satul Prelipca şi au circa 62 de ari, două din cele patru parcale fiind cumpărate împreună cu soţia sa, Cristina. A cincea este în satul Văratec, fiind în surpafaţă de cinci ari, moştenită de asemenea de soţia sa Cristina. Soţii Lungu Ilie şi Cristina au cumpărat din 1998 încoace opt parcele de teren agricol, cinci fiind în Prelipca, având o suprafaţă totală de 1,55 hectare. Alte două parcele de teren agricol în suprafaţă totală de 91 de ari sunt situate în Plopeni şi a opta parcelă de peste 60 de ari este situată în Văratec. De asemenea, are două case, una de 141 mp construită în 1991 şi alta de 95 mp cumpărată în 2005, an în care a mai cumpărat şi un VW. De asemenea, mai are şi o Dacia din 2000. Veniturile menţionate în declaraţia de avere sunt indemnizaţia de primar – puţin peste 30 de mii de lei, alocaţiile copiilor – puţin peste două mii de lei şi 22 de mii de lei veniturile din activităţile agricole.
Siret
Primarul oraşului Siret, Adrian Popoiu, deţine doar zece ari intravilan în Siret, conform declaraţiei de avere postată pe pagina de internet a instituţiei pe care o conduce – http://www.primariasiret.ro – şi un apartament de 61 de metri pătraţi. Numai că declaraţia respectivă este de la începutul mandatului din 2008. Conform celei postate pe www.integritate.eu în 2013, Adrian Popoiu şi soţia sa, Loredana, cumpăraseră între timp încă 4,45 hectare de teren agricol în zona Dubova din Siret, dar nu menţionase niciun venit din activităţi agricole sau din cedarea folosinţei bunurilor, ci doar cele din indemnizaţia de primar – aproape 31,7 mii lei anual, veniturile de aproape 25 de mii de lei ale soţiei sale, cadru didactic şi alocaţiile celor doi copii. Nu apare trecut niciun credit, niciun depozit bancar şi nicio maşină, iar în declaraţia de interese din 2013 este menţionată calitatea sa de asociat la firma AdexExpert, preşedinte la Euroregiunea „Carpatica” Siret, vicepreşedinte la Asociaţia „Douzelage”, membru al CECCAR şi funcţiile de conducere în PNL Siret şi PNL Suceava.
Solca
Primăria oraşului Solca este cea mai deficitară din punctul de vedere al datelor în format electronic. Pe site-ul www.solca.ro pot fi găsite o serie de date, de trimiteri la instituţii publice din respectivul orăşel, dar primarul Valeruţ Hofnăr Tăranu şi-a pus doar un CV, nu şi declaraţia de avere. Există o centralizare a unor date cu privire la bugetul local, dispoziţiile de primar şi şedinţele de Consiliu Local, dar nimic despre averile şi interesele aleşilor lcoali. In schimb, pe pagina de internet a celor de la ANI, Valeruţ Tăranu Hofnăr apare ca proprietarul a circa 82 de ari de teren în intravilanul localităţii, a unui apartament cumpărat cu peste 20 de ani în urmă şi a unei case de peste 250 de metri pătraţi construită în 2010 şi a două VW – unul Bora pe care îl avea înaintre de 2008 şi altul Lupo. Are un credit de 50 de mii de lei la BCR şi venitul său anual de primar de oraş este cu nici 2.500 de lei peste cel al soţiei sale care Olimpia, care este profesor la Grupul Scolar „Tomşa Vodă” şi a câştigat în jur de 29.700 de lei într-un an. La acestea se adaugă şi venituri de 37 de mii de lei din activităţi de vidanjare.
Vicovu de Sus
Surprinzător, nici în cazul oraşului Vicovu de Sus nu există o pagină electronică a Primăriei care să ofere informaţii bine puse la punct despre administraţie, proiect, conducere, funcţionari şi aleşi locali. Prin urmare, sursa de informare cu privrie la declaraţiile de avere a fost şi în acest caz www.integritate.eu, numai că aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri – Cajvana, Dolhasca etc – declaraţiile de avere cele mai recente erau de pe anul 2013. Potrivit acesteia, primarul Gheorghe Schipor este proprietarul a cinci ari de teren intravilan şi a 51 de ari de teren agricol, ambele parcele primindu-le cu titlu de moştenire, pe cea din intravilan ridicându-şi primarul, ulterior, o casă cu tot cu anexe. Are un Mercedes E 220 fabricat în 2008 şi un depozit de peste 96 de mii de lei la Banca Transilvania. Singurul venit declarat a fost cel din indemnizaţia de primar – 32,5 mii de lei anual, cam de trei ori mai mult decât soţia sa, Elena, despre care a menţionat că este inspector în cadrul Primăriei. (Dan PRICOPE)