Ardeleanu și Donțu – cei mai activi parlamentari suceveni. Neagu, Pardău și Bejinariu – “muții” ultimilor patru ani

La începerea ultimei sesiuni a legislativului ales în 2012, “Obiectiv” vă prezintă un clasament al activității parlamentarilor suceveni în acești ultimi patru ani . Topul este realizat pe baza unui studiu al Institutului de Politici Publice și indică, în mare, exact ceea ce sucevenii au intuit de multă vreme: mai bine de jumătate dintre cei 18 deputați și senatori trimiși de suceveni în Parlament trag mâța de coadă, activitatea lor fiind una mai mult de formă. Conform monitorizării IPP, Sanda Maria Ardeleanu, Alexandru Băișanu, Ioan Bălan, Ioan Stan pot fi considerați cei mai activi deputați  suceveni. Ovidiu Donțu, Steliana Miron și Gheorghe Flutur ocupă primele trei poziții la Senat. Probabil că mulți suceveni au și uitat că personaje ca Neculai Bereanu, Cezar Cioată, Eugen Uricec, Radu Surugiu, Constantin Galan, Dumitru Pardău, Mihai Neagu ori Eugen Bejinariu ar trebui să-i reprezinte în Camera Deputaților și Senat – respectivii fiind la fel de șterși sub aula Parlamentului precum sunt și în colegiile de care s-au folosit acum patru ani pentru a ajunge pe un fotoliu din Casa Poporului 

 

 
Vineri, 2 septembrie, a debutat ultima sesiune a Parlamentului rezultat în urma alegerilor din iarna lui 2012. Suceava a trimis atunci în Parlament nu mai puțin de 18 deputați și senatori. Activitatea celor mai mulți dintre ei a fost însă extrem de discretă, puține nume remarcându-se cu adevărat în acești ultimi patru ani. Pentru a ne forma o oarecare opinie despre “eficiența” aleșilor noștri am apelat la clasamentul realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) intitulat “Indicele agregat al Activității Parlamentare”, lansat la sfârșitul lunii trecute, chiar înainte de începerea acestei ultime sesiuni a Parlamentului. “Indicele agregat al Activității Parlamentare” se află la a patra ediție și este un instrument de măsurare a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de cenzură semnate. “Indicele Activității Parlamentare” este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP), din anul 2005 până în prezent.
În urma centralizării datelor statistice cantitative privind activitatea parlamentară de la inaugurarea prezentei legislature, la 22 decembrie 2012, până la 30 iunie 2016, deci în cele 7 sesiuni parlamentare, s-a stabilit valoarea indicelui atât la nivel individual pentru fiecare parlamentar, cât și la nivelul grupurilor parlamentare și la nivel județean.
 Topul celor mai activi parlamentari
Pe baza IAP s-a calculat topul celor mai activi 15 parlamentari din ambele camere ale Parlametului din această legislatură (2012 – prezent).
Topul celor mai active județe: Vasluiul primul, Suceava pe la mijloc
În această ediție, pentru prima dată, a fost rea­lizat și topul celor mai active județe. Valorile finale reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activității parlamentare al tuturor deputaților și senatorilor din județul respectiv, care au deținut un mandat în această legislatură.
Cel mai activ județ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obținut de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României este județul Vaslui. Valoarea medie a deputaților și senatorilor vasluieni este de 101,13. În medie, parlamentarii vasluieni au avut 65 de inițiative legislative, 191 luări de cuvânt, 120 de declarații politice, 64 de interpelări și întrebări parlamentare și 4 moțiuni semnate.  Parlamentarii suceveni se situează undeva pe la mijlocul acestui clasament, ocupând locul 18, cu o medie IAP de 45,683. La finalul topului se află județul Mehedinți, cu o valoare medie IAP  de 19,66.
PSD, cel mai puțin activ grup parlamentar
Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai mare creștere, cu peste 95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al acestora aproape s-a dublat. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte schimbării grupului parlamentar al deputatului Valeriu Zgonea, care are cel mai mare indice al activității parlamentare.
În cazul PNL, IAP-ul a înregistrat o creștere cu 25,93% față de primele cinci sesiuni parlamentare comparativ cu creșterea de 85,15 de procente din primele 5 sesiuni parlamentare, față de primele trei sesiuni parlamentare. Astfel, grupul liberalilor se situează pe locul 2 în clasament.
PSD a înregistrat cea mai mică creștere, cu 17,74% mai mult față de iulie 2015, în ciuda faptului că Partidul Social Democrat deține majoritatea parlamentară.
UDMR a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă de 28,14%, însă rămâne în continuare printre grupurile parlamentare cele mai inactive. Grupul minorităților a înregistrat și el o creștere a activității parlamentare (26,37%), cu toate că numărul deputaților a rămas constant,  de 17. Grupul minorităților nu are reprezentanți în Senat.
Analizând fiecare dintre indicatorii luați în calcul la alcătuirea IAP se observă  că grupul neafiliaților a devenit cel mai harnic grup parlamentar, în timp ce grupul majoritar PSD  a devenit cel mai puțin activ în Parlament.
Ce au făcut parlamentarii suceveni în ultimii patru ani
“Obiectiv” a extras din voluminosul raport datele referitoare la parlamentarii aleși de suceveni.
Chiar dacă analiza respectivă se referă doar la partea “cantitativă” a activității aleșilor noștri, statisticile IAP nu prezintă, cu o singură excepție, mari surprize în ce privește modul cum îi percep sucevenii pe parlamentarii lor.
Excepția respectivă poate fi considerată plasarea pe primul loc în topul “sucevenilor” activi în Parlament a deputatului PSD Ovidiu Iane. Practic necunoscut pentru majoritatea alegătorilor din județ, cu un indice IAP de 141,8, Iane conduce acest clasament, la mare distanță față de toți ceilalți parlamentari suceveni. Scorul său fabulous a fost obținut însă datorită faptului că pe parcursul acestui mandat el a avut nu mai puțin de 195 de luări de cuvânt în plen și a adresat 385 de întrebări și interpelări.
Spre comparație, deputata PNL Sanda Maria Ardeleanu, ocupanta locului doi, a adresat doar 32 de întrebări și interpelări, luând cuvântul în plen de 105 ori. In schimb, deputata PNL a avut 98 de inițiative legislative (față de 72 Iane) și a semnat 26 de moțiuni (față de una singură semnată de Iane în acești patru ani). Locurile următoare sunt ocupate, la mică distanță unul de altul, de deputatul ALDE Stefan Alexandru Băișanu și deputatul PNL Ioan Bălan.
Dintre senatori, pe primul loc se situează Ovidiu Donțu, parlamentarul PSD  fiind considerat, în acest mandat, unul dintre cei mai activi politicieni din cadrul întregului Parlament, având 82 de inițiative legislative, 120 de luări de cuvânt în plen și 80 de întrebări și interpelări.
Pe locul doi la Senat se află Steliana Miron (PNL), scorul ei fiind susținut în principal de cele 81 de luări de cuvânt și 87 de întrebări și interpelări. Pe locul trei se plasează fostul senator Gheorghe Flutur, cu mențiunea că mandatul său s-a încheiat imediat după alegerile de pe 5 iunie, fiind ales președinte al Consiliului Județean Suceava. Clasamentul activității senatorilor suceveni este încheiat, așa cum probabil intuia toată lumea, de Mihai Neagu, care în cei patru ani mai mult a completat adeziuni la toate partidele care i-au întredeschis ușa, ultima sa grijă părând a fi reprezentarea sucevenilor în Parlamentul României.
Așa cum se poate vedea în tabelul alăturat, la Camera Deputaților, topul este continuat de un  “pluton” de deputați ai PSD, volumul activității celor mai mulți dintre aceștia înscriindu-se însă în media întregului Parlament.
In “coada” clasamentului sunt plasate perso­najele politice despre care orice sucevean știe că au prins locul de parlamentar printr-un noroc chior sau că nu au pus mare preț niciodată pe cei care le-au dat votul.
Deputatul penelist Radu Surugiu rămâne în continuare o mare necunoscută pentru electoratul sucevean. Probabil că el este o la fel de mare necunoscută și pentru colegii săi, ținând cont că activitatea sa în Parlament a fost mai mult decât modestă. Parașutat la alegerile trecute de fostul lider PNL Crin Antonescu într-un colegiu sigur de la Suceava, de-a lungul acestor ultimi patru ani, Surugiu a fost poate ceva mai activ în organizația nemțeană a partidului decât în cea locală, dar, cu toate acestea, umblă vorba că Surugiu tânjește la un nou loc eligibil pe listele PNL Suceava.
Liberalul Dumitru Pardău este parlamentar de 12 ani. In toate cele trei mandate pe care le-a petrecut în Camera Deputaților acesta s-a remarcat printr-o inactivitate aproape totală, el fiindu-le cunoscut mai bine sucevenilor din zona Dornelor, mai ales pentru diversele combinații politice și de afaceri pe care le-a promovat sau susținut din umbră în această perioadă.
Ultima poziție a acestui clasament întocmit de IPP este ocupată de vechiul parlamentar PSD Eugen Bejinariu, cu trei mandate pline la activ. Cum acesta și-a anunțat zilele trecute intenția de a nu mai candida pentru un nou mandat, ne limităm la a spune doar că sucevenii nu știu prea multe despre Bejinariu, el fiind de fapt un politician aflat multă vreme în grația liderilor centrali ai partidului, care au avut grijă întotdeauna să-l plaseze la Suceava pe locuri eligibile în alegeri.
Topul realizat de Institutul de Politici Publice consemnează, firesc, și activitatea parlamentarului sucevean Longher Ghervazen, reprezentantul minorității poloneze în Parlamentul României. Tinând cont de acest aspect și de faptul că nu este un combatant politic în Parlament, poate fi considerată puțin relevantă media IAP obținută de Ghervazen, el remarcându-se în schimb prin activitățile realizate în cadrul comunității pe care o reprezintă.
IAP măsoară gradul de implicare și activitate politică
 Indicele agregat al Activității Parlamentare (IAP) măsoară gradul de implicare și activitate politică și a fost construit pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României.
Calculele au luat în considerare toți deputații și senatorii care au deținut un mandat în actuala legislatură. În prezent, sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori din totalul de 595 de demnitari care au deținut un mandat începând din decembrie 2012. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.
Concret, IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:
IAP â IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:
IL – inițiative legislative
LC – luări de cuvânt
DP – declarații politice
ITP – întrebări și interpelări
M – moțiuni
IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmate de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de Plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt ale liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau de Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.  (T.V.)