Activitate parlamentară mult mai slabă a senatorilor suceveni în 2014 faţă de 2013

Cel mai slab la toţi indicatorii – declaraţii politice, interpelări, întrebări, interpelări adresate premierului, iniţiative legislative – este senatorul UNPR Mihai Neagu. La declaraţii politice, concurenţa este între Ovidiu Donţu şi Gheorghe Flutur. Steliana Miron: cele mai multe interpelări adresate premierului 

 
Neculai Bereanu, senator PSD, a fost ales în colegiul uninominal 1 în care sunt incluse majoritatea localităţilor din zona de munte a judeţului cu puţine excepţii ale unor comune arondate unor colegii de deputat din zona Fălticeni şi Vicov – Solca. Este senator la primul mandat a luat cuvântul de 16 ori, din care cinci sunt declaraţii politice. De asemenea, a adresat 4 întrebări şi 5 interpelări, nefiind semnatar al vreunei moţiuni şi figurează ca iniţiator la 42 de propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică.

Trei declaraţii politice le-a făcut în anul 2014 şi anume: „Turismul din Bucovina – între prejudecată şi izbândă”, „Până nu este prea târziu …” şi „O şansă istorică!”. Din punctul său de vedere, în Bucovina de Nord (şi nu în nordul Bucovinei, cum ar fi mai corectă formularea) trăiesc 400 de mii de români, dar „poporul ucrainean are nevoie de linişte şi fără niciun fel de amestec şi presiuni, indiferent din ce parte ar veni”, nu înainte de a atrage atenţia asupra riscului reinstalării Cortinei de fier. De menţionat că, totuşi, Neculai Bereanu face parte din grupul parlamentar de prietenie cu Ucraina. Din punctul său de vedere, Corina Creţu în funcţia de comisar european pentru politici regionale este o şansă istorică pe care trebuie să o folosim cu multă înţelepciune şi, poate nu întâmplător, a făcut trimitere la un politician american care spunea: „Când ne uităm în trecut ne scoatem pălăria, când ne uităm în viitor ne suflecăm mânecile … ”. Nicio întrebare din cele patru adresate de când este senator nu a fost în 2014, iar anul trecut a formulat doar una din cele cinci interpelări pe care le-a făcut de când este senator şi anume Neconcordanţa dintre prevederile Legii 1/2011, Art. 248, alin. 5 şi prevederile Art. 17, alin. 7 din OMEN 5451/2013, o dilemă pusă în discuţie fiind aceea a calificării celor care predau cursuri şcolare, îndeobşte învăţământul special, şi anume contăm pe cei experimentaţi şi specializaţi în fiecare domeniu sau pe cei cu cursuri de pedagogie şi pshihologie. Cât priveşte proiectele legislative la care figurează ca iniţiator alături de zeci de colegi parlamentari, doar câteva au fost aprobate cum ar fi modificarea unui articol din  Legea audiovizualului sau declararea ca sărbătoare naţională a zilei de 24 Ianuarie, demersuri legislative la care, de altfel, figurează printre iniţiatori o mulţime de parlamentari suceveni din diverse partide politice.
Miron: cele mai multe interpelări adresate premierului
Steliana Vasilica Miron, senator PNL, ales în acelaşi colegiu uninominal cu Neculai Bereanu, cu precizarea că a obţinut mandatul la o redistribuire, iar în 2012 a candidat din partea PP-DD. Ca şi Neculai Bereanu, este senator la primul mandat iar în acest prim mandat al său a luat cuvântul de 33 ori în plen, din care patru sunt declaraţii politice. De asemenea, a adresat 34 întrebări pentru diferite instituţii guvernamentale – fiind printre cei mai activit senatori suceveni la acest capitol, doar două interpelări – ambele Ministerului Afacerilor Interne, dar nu mai puţin de zece interpelări premierului Victor Ponta. De asemenea, este semnatară a unei moţiuni şi figurează ca iniţiator la 28 de pro-puneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică.
Din cele 33 de luări de cuvânt în plen, 15 au fost în 2014 iar conform paginii de net a Senatului României, singura declaraţie politică din 2014 a Stelianei Miron a fost făcută în luna iunie şi se intitula: „Drepturile creştine ale condamnaţilor – mit sau o realitate?”. Interesantă este antiteza Justiţie/pseudo-Justiţie, răzbunarea primei faţă de a doua, nu însă fără o umbră de îndoială dacă aşa ar trebui chiar să stea lucrurile sau până unde trebuie să meargă lucrurile: „Justiţia nu a existat în România când s-a confiscat o revoluţie pentru care au murit mii de oameni. Justiţia nu a existat în România când s-a distrus economia naţională. O pesudo-justiţie a existat când s-a furat o ţară prin legile restituirii proprietăţilor. Dar astăzi Justiţia se răzbună, se răzbună şi prin ferocitate. Poate că aşa trebuie ca România să fie salvată. Nu pot astăzi utilitatea Bibliei în sistemul judiciar în condiţiile în care nicio formă, nicio valoare creştină nu este respectată de acest sistem”. Sigur că exemplele date au o plasticitate descriptivă parcă inspirată din romane ca „Mizerabilii”: mama condamnată că a furat 20 de lalele căreia nu i s-a permis să meargă la înmormântarea copilului; soţia arestată preventiv căreia nu i s-a permis să meargă la înmormântarea soţului care s-a sinucis cuprins de fel de fel de remuşcări. Finalul este însă unul îndreptat spre zona politicului, cu trimitere la premier, lesne de înţeles datorită contextului electoral.
De altfel, nouă din cele zece interpelări adresate primului ministru au fost în anul 2014. Temele au fost de la statul de drept la restituirea proprietăţilor şi de la distrugerea centrului istoric al municipiului Rădăuţi la despăgubirile pentru proprietăţile care nu pot fi restituite în natură. Opt din cele 34 de întrebări pe care le-a formulat de când este senator au fost anul trecut. La ultimele două, una adresată premierului privitoare la SC Servicii Comunale SA Rădăuţi şi alta adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice referitoare la situaţia de pe drumul E85, nu a primit încă răspuns. A abordate diverse probleme cum ar fi Sistarea obligaţiei poliţiştilor de a plăti utilităţilor pentru secţia în care îşi desfăşoară activitatea, cu exemplu dat spre o secţie de poliţie din Bucureşti, la care răspunsul primit a fost în sensul că toate „cheltuielile aferente utilizării spaţiului sunt trimise lunar Direcţiei Generale a Poliţiei … şi achitate prin intermediul serviciului de logistică”. Un exemplu de funcţionare defectuoasă la nivel de instituţii centrale l-am aflat în legătură cu una din întrebările Stelianei Miron, adresate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu privire la pârtia de pe Rarău. In aprilie, i se răspunde de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul că întrebarea sa i-a fost redirecţionată la Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism din cadrul Ministerului Economiei, fiind un fel politicos de a-i spune „aţi greşit adrisantul, doamna senator”. In mai, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se transmite Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul răspunsul la întrebarea adresată de senator. Numai că răspunsul care ar fi trebuit să fie public şi postat pe pagina de net „străluceşte prin absenţă”.
Flutur: caustic cu oponenţii, mizează în continuare pe brandul Bucovina şi încă este activ în declaraţii, chiar dacă mai puţin în 2014 faţă de 2013
Gheorghe Flutur, senator PNL, ales colegiul uninominal 2, în care sunt arondate municipiul Suceava, oraşele Salcea şi Cajvana, precum şi mai multe comune din preajma Sucevei sau de pe o rază de cel mult 20 de kilometri, de la Adâncata la Stroieşti sau de la Ipoteşti la Dărmăneşti. Cu precizarea că a obţinut mandatul la o redistribuire pentru că nu a obţinut cu 50%^1 din voturi mandatul, iar în 2012 a candidat din partea ARD care avea ca principală formaţiune politică PDL-ul. Este senator la al treilea mandat, primele două fiind în perioada 2000 – 2008, iar în cel de-al treilea mandat al său a luat cuvântul de 76 ori în plen – fiind recordmenul senatorilor suceveni din acest punct de vedere. Din aceste luări de cuvânt, şapte sunt declaraţii politice, restul fiind alte intervenţii la dezbateri legislative sau întrebări şi intrerpelări. Astfel, a adresat 12 întrebări pentru diferite instituţii guvernamentale, 22 de interpelări – din nou pe primul loc dintre senatorii suceveni, trei interpelări premierului Victor Ponta. De asemenea, este semnatar a unei moţiuni şi figurează ca iniţiator la 22 de propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică. Deşi per ansamblu situaţia sa arată cel mai bine, merită menţionat că în 2014 Gheorghe Flutur a pus piciorul pe frână în ce priveşte luările de cuvânt, declaraţiile politice şi într-o mai mică măsură interpelările, dacă facem o comparaţie cu ce a fost pe 2013, progresul fiind înregistrat pe partea de întrebări.
Interesant este modul în care a abordat pro-blema legii privind unele măsuri de reglementare a vânzarii-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, retrimisă spre reexaminare la solicitarea Preşedintelui României, şi a arătat că: „ordinea de prioritate era cadastrarea şi după aceea libe-ralizarea vânzării terenurilor, pentru că nu există în România o piaţă a pământului şi atunci, samsarii o să lucreze în voia lor. De aceea, Grupul parlamentar al PDL are această atitudine de abţinere”. De asemenea, în privinţa dezbaterii şi respingerii Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea OG 8/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 74 din Codul fiscal, el a arătat că: „PDL n-a fost de acord cu această impozitare dublă. Iniţiativa noastră a avut ca scop stimularea, dacă tot s-a introdus acest impozit, colectării lui de către primari. Am avut o discuţie şi cu premierul Victor Ponta care agrea la acea dată posibilitatea de a întregi veniturile comunităţilor locale, impozit care să rămână la primării”. Nu s-a dezis nici de abordarea uşor ironică, atât de caracteristică în raport cu adversarii politici. Un deliciu a fost persiflarea celor care au făcut proiectul de lege privind înfiintarea Regiei Autonome „Administratia Canalului Siret-Baragan”, el arătându-le o sumedenie de lipsuri din care vom aminti doar: „Nu am văzut în studiul dumneavoastră beneficiari. Câţi sunt? Pentru că este vorba de societăţi comerciale, persoane fizice. Care este gândirea Guvernului şi a Ministerului Agriculturii? Asocierea în grupuri de udători? Pentru că trebuie să se adreseze unor organisme foarte bine organizate. Si, impactul pe tariful pe metrul cub! înseamnă investiţia asta că vor plăti mai puţin pe metrul cub de apă sau nu?” şi că „ne-ar interesa care este viziunea Guvernului, pentru că totuşi este vorba de circa 2,5 miliarde de euro, iar România are un grad de meteodependenţă foarte mare şi, dacă proiectul este salutar în sine, că extindem suprafaţa, trebuie să ştim în câţi ani altfel, rămâne o simplă poveste şi să nu uităm că iniţiativa vine din 1984”.
Doar două declaraţii politice în acest an: „1 aprilie 1941 – 73 de ani de la masacrul a peste 3 000 de români bucovineni de la Fântâna Albă” şi „Bucovina, pol de dezvoltare turistică”. In ce priveşte prima declaraţie, Gheorghe Flutur a vorbit despre nordul Bucovinei, nu Bucovina de Nord şi a făcut referire la peste 200 de mii de români, nu 400 de mii. Din punctul său de vedere, dincolo de comemorare a ceea ce şi el a numit „Katynul românesc”, ar trebui intensificate eforturile pentru proiectele transfrontaliere cu Ucraina şi asta în ideea de a nu uita de cei peste trei milioane de români aflaţi în afara graniţelor Uniunii Europene. A doua este expunerea bine argumentată a unui proiect de-al său.
Din cele zece interpelări, cea adresată Ministerului Transporturilor pe tema „Includerea autostrăzii Bucureşti – Suceava – Siret în Master Planul pentru transporturi” nu a primit încă niciun răspuns. La fel nu a primit răspuns nici la întrebarea adresată premierului pe tema „Finalizarea lucrărilor la ruta ocolitoare a Municipiului Suceava”. Totuşi, la o interpelare adresată în prima parte a lui 2014 Ministerului Transporturilor pe tema „Includerea autostrăzii nord-sud care trece prin Suceava şi Siret în Master Planul General de Transport (GTMP) în vederea realizării cu fonduri europene” i s-a răspuns că poate consulta pe un site lista proiectelor propuse spre testare şi cele declarate sustenabile vor fi incluse în strategia de finanţare care va însoţi Master Planul General de Transport. Interesul pentru a aduce bani la bugetul de stat este reflectat clar din răspunsul primit la interpelarea „Acciza suplimentară la carburanţi – o nouă lovitură dată agricultorilor” şi anume: „majorarea accizelor la carburanţi va conduce la o creştere a veniturilor bugetului de stat cu 2.009 milioane de lei, impact calculat la nivel de economie naţională”.
Donţu, primul la iniţiative legislative şi printre cei mai activi, chiar dacă în 2014 a lăsat-o mai moale faţă de 2013
In schimb, Ovidiu Liviu Donţu, senator PSD, este mult mai activ, nu doar în plan mediatic, cât şi ca parlamentar. Este la primul său mandat de senator, fiind ales în 2012 cu o majoritate covârşitoare în colegiul uninominal 3 care include partea de sud – est a judeţului Suceava unde sunt arondate municipiul Fălticeni, oraşele Dolhasca şi Liteni, precum şi numeroase comune de la Berchişeşti la Forăşti şi de la Mălini la Fântânele. De când este senator, a luat cuvântul de 41 ori în plen – foarte bun din acest punct de vedere, mai ales că din aceste luări de cuvânt, 15 sunt declaraţii politice.
Este singurul senator al Puterii – cel puţin din judeţul Suceava – care a adresat interpelări primului ministru: trei la număr din care una în 2014, cu privire la SC Termica SA. A formulat 30 de întrebări – din care numai şapte în anul care a trecut – şi a adresat 13 interpelări – doar trei însă în 2014. De asemenea, figurează ca iniţiator la 46 propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică – fiind pe primul loc între senatorii suceveni, la acest capitol, după cum rezultă din cele postate pe pagina de net a Senatului României.
Pe lângă numărul de proiecte de lege pe care le-a iniţiat de când este senator, desigur alături de alţi senatori şi deputaţi, un punct forte al său în anul care a trecut a fost, cel puţin ca număr, intervenţiile în plen, şi nici la declaraţii politice, cel puţin ca număr, nu stă rău dacă avem în vedere că şapte din 15 au fost făcute tot în 2014.
In stilul clasic, nu putea rata de la început de an un subiect pur dâmboviţean: „Băsescu Mondial sau saga familiei prezidenţiale”, dar nici nu a uitat de prieteni şi a sărit în apărarea premierului după episodul jenant de la Cotroceni şi a rostit declaraţia politică „MTO sau secretul de sub preşul preşedintelui Traian Băsescu”. Sub presiunea creată imediat după pierderea alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta, Ovidiu Donţu încearcă să atragă atenţia celor de la ACL că susţinerea pentru Klaus Iohannis nu trebuie să fie confundată cu susţinerea pentru PNL şi, probabil încercând să convingă adversarii apelând chiar la retorica acestora, a făcut trimitere la spusele lui Ion C. Brătianu cu privire la construcţie şi edificare iar concluzia a fost că noul preşedinte nu trebuie să fie „Ana lui Manole”.
Interesant că şi activitatea lui Ovidiu Donţu reflectă nişte hibe la nivel central în unele instituţii guvernamentale. Spre exemplu, şi el aşteaptă încă un răspuns la interpelarea din septembrie cu tema „Criza manualelor în timpul campaniei electorale”. Merită menţionat că la interpelarea „Reabilitarea tronsonului DN2 Săbăoani – Siret” adresată Ministerului Transporturilor, răspunsul dat de ministrul Dan Sova a fost cam acelaşi pe care l-a primit şi Gheorghe Flutur cu privire la „Includerea autostrăzii nord-sud care trece prin Suceava şi Siret în Master Planul General de Transport (GTMP) în vederea realizării cu fonduri europene”. Foarte interesant este răspunsul la interpelarea adresată premierului cu privire la societatea Termica, dat nu de premier ci de vicepremierul Liviu Dragnea. Intre altele, un subiect readus recent în discuţii şi anume înfiinţarea unui serviciu de termoficare prin care să fie preluată o parte a salariaţilor societăţii de termie este imposibilă în condiţiile derulării unui plan de reorganizare.
Neagu, activitate sub-mediocră
Mihai Neagu, senator UNPR, ales colegiul uninominal 4, în care sunt arondate municipiul Rădăuţi, oraşele Siret, Solca, Milişăuţi şi Vicovu de Sus, precum şi mai multe comune de la Dumbrăveni la Poieni Solca, de la Zamostea la Marginea, de la Vicovu de Jos la Hânţeşti şi de la Ulma la Muşeniţa. Cu precizarea că este primul său mandat iar în 2012 a candidat din partea USL, dar din partea PC-ului şi ulterior a trecut la UNPR. A luat cuvântul de 6 ori în plen – fiind cel mai slab din acest punct de vedere. Din aceste luări de cuvânt, două sunt declaraţii politice. A adresat o singură întrebare – fiind din nou în coada clasamentului şi a formulat şapte interpelări. De asemenea, este semnatar a unei moţiuni şi figurează ca iniţiator la cinci propuneri legislative, împreună cu alţi colegi parlamentari, de regulă din aceeaşi formaţiune politică – din nou cel mai slab dintre senatorii suceveni la acest capitol, după cum rezultă din cele postate pe pagina de net a Senatului României.
In 2014, două luări de cuvânt în plen din care una a fost anunţul care trebuie făcut cu privire la înscrierea într-o altă formaţiune politică. Cealaltă a fost o declaraţie politică cu tema „drepturile adulţilor cu autism în România”. Dincolo de faptul că era de aşteptat o implicare mai mare din partea unuis enator, merită de menţionat concluzia tristă, dar adevărată a declaraţiei sale politice cu privrie la drepturile adulţilor cu autism în România: „dacă ar fi fost rude cu ministrul muncii, situaţia ar fi fost altfel astăzi”. Singura întrebare pe care a adresat-o, în mod oficial, de când este senator, a fost în 2014 cu privire la „Situaţia gării din municipiul Rădăuţi” iar răspunsul de la Ministerul Transporturilor, în vremea ministeriatului lui Dan Sova, a fost că respectiva clădire este în stare bună de conservare deşi a fost închisă circulaţiei în februarie 2012, CFR neputând finanţa reabilitarea gării din cauza constrângerilor bugetare, motiv pentru care clădirea „va fi scoasă la licitaţie în condiţiile legii”. Din cele şapte interpelări formulate de când este senator, doar una a fost în 2014, în martie şi se referea la „Situaţia pensiilor grefierilor din România”, răspunsul fiind: „Guvernul are în vedere analizarea şi identificarea unor soluţii legislative”.
Cu nicio iniţiativă legislativă promovată ca lege şi cu o abordare extrem de subţire pe 2014 în privinţa celorlalţi indicatori ai activităţii de parlamentar: interpelări, întrebări, luări de cuvânt, declaraţii politice, se poate trage concluzia că Mihai Neagu este, de departe, senatorul cu cea mai slabă activitate. (Dan PRICOPE)