O treime dintre monumentele din judeţ sunt considerate de interes cultural major

 
Pe teritoriul judeţului Suceava se găsesc 518 monumente istorice clasate – 180 în categoria A (de interes cultural major – 8 dintre ele, biserici medievale cu frescă, fiind înscrise în Lista Patrimoniului Mondial) şi 338 în categoria valorică B – ceea ce înseamnă de interes cultural local.
Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură, judeţul nostru dispune de un potenţial ridicat de creştere a numărului de monumente clasate în categoria A (inclusiv de interes UNESCO), iar pe de altă parte, numărul obiectivelor clasabile în general este încă mare.
„Lucrurile stau aşa nu atât din cauze ţinând de rigori de ordinul semnificaţiei şi importanţei cultu-rale a patrimoniului, cât mai ales de rezistenţa sau dezinteresul proprietarilor şi administratorilor faţă de clasare, care e percepută ca îngrădire de drepturi şi libertăţi, iar nu ca sprijin, ceea ce se aşteaptă în acest caz. Intr-o anumită măsură, lucrurile stau aşa şi din cauze care ţin de costuri şi de dificultăţi de ordin administrativ – birocratic, fiind sunt necesare studii, expertize, angajare, consum de energie, de timp”, a precizat directorul Aurel Buzincu, la o recentă şedinţă a Colegiului Prefectural.
El a precizat că lucrurile sunt aproape la fel şi în privinţa patrimoniului cultural mobil clasat sau clasabil, care se află în primul rând în inventarul unor monumente istorice clasate sau neclasate ca atare. In astfel de situaţii, costurile clasării şi interesul scăzut întrucât legislaţia nu obligă nemijlocit la asta fac astfel încât bunurile mobile clasabile au trecut prin proceduri de clasare şi se află în atenţia lumii ca valori omologate doar în mică măsură. Conform celor prezentate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, este vorba de 1.511 de piese de patrimoniu care au fost clasate până acum în judeţ, 508 în categoria „tezaur” şi 1.003 în categoria „fond”, iar aceste piese se află la MNB, Universitate şi mănăstirile Suceviţa, Dragomirna, Putna.
Cât priveşte monumentele clasate, 394 dintre acestea sunt construcţii din care 223 aparţin cultelor, iar aici 216 sunt ortodoxe, patru sunt catolice, iar trei aparţin cultului mozaic, iar 124 sunt situri arheolo-gice. Potrivit aprecierilor făcute de Aurel Buzincu, numărul siturilor arheologice este, în realitate, mult mai mare şi în continuă creştere – ca urmare a identificării de perimetre de interes arheologic în condiţiile întocmirii legale a PUG-urilor şi prin descoperiri întâmplătoare.
Monitorizarea permanentă a acestui patrimoniu s-a făcut de specialiştii instituţiei prin 450 de inspecţii de teren, anual. Nu există propriu-zis monument istoric neinspectat cel puţin o dată pe an, iar cele importante sunt inspectate lunar şi ori de câte ori ele se găsesc pe traseul deplasărilor pe teren. „In plus, în legătură cu cele opt monumente UNESCO din teritoriul judeţului, legislaţia a impus un regim special de monitorizare, rea-lizat printr-un organism din care fac parte specialişti de la nivelul Ministerului Culturii, reprezentanţi ai administraţiei judeţene şi locale, ai Arhiepiscopiei şi ai muzeului judeţean”, se arată într-un document prezentat la ultima şedinţă a Colegiului Prefectural. (Dan PRICOPE)