Saturday , July 20 2024

O sondă spațială chineză a adus pe Terra eșantioane prelevate de pe fața nevăzută a Lunii

Sonda spațială Chang’e-6, având la bord primele eșantioane aduse vreodată pe Terra de pe fața nevăzută a Lunii, a revenit cu bine marți pe Pământ, marcând “succesul complet” al acestei misiuni, a anunțat agenția spațială chineză, citată de AFP.
Datorită complexității sale tehnice, mai ales în ceea ce privește comunicațiile, aceasta a fost una dintre cele mai ambițioase misiuni realizate vreodată de China în spațiu.


“La ora locală 14:07 (06:07 GMT), modulul de întoarcere al sondei Chang’e-6 a aterizat” într-o zonă deșertică din provincia Mongolia Interioară (din nordul Chinei) și “totul funcționează normal”, a transmis într-un comunicat agenția spațială chineză (CNSA).
“Această aterizare marchează succesul complet al misiunii” și “prima aducere pe Terra a unor eșantioane prelevate de pe fața nevăzută a Lunii”, a adăugat CNSA.
Capsula chineză a efectuat o coborâre lentă cu ajutorul unei parașute alb-roșii înainte să atingă solul și ca un drapel chinez să fie înfipt alături de ea, potrivit imaginilor transmise de televiziunea de stat chineză (CCTV).
Fața nevăzută a Lunii este o regiune rareori explorată. Ea a fost denumită astfel pentru că este invizibilă de pe Terra. Regiunea este însă foarte promițătoare pentru cercetările științifice, întrucât caracteristicile reliefului său accidentat au fost mai puțin netezite de fluxurile de lavă străvechi decât cele de pe fața vizibilă a Lunii.
Eșantioanele prelevate de sonda Chang’e-6, mostre de scoarță și roci, ar putea să îi ajute pe oamenii de știință să afle mai multe informații despre formarea și istoria satelitului natural al Pământului.
Sonda chineză a fost lansată pe 3 mai de la centrul spațial Wenchang, situat pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei.

“Realizare inedită”

După aproximativ o lună, ea a asolizat în imensul bazin Aitken de lângă polul sudic lunar, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar, situat pe fața nevăzută a Lunii.
Sonda chineză a utilizat un instrument de foraj și un braț robotizat pentru a preleva eșantioanele. Ea a realizat și fotografii cu scoarța lunară și a înfipt un drapel chinez în solul gri de pe fața ascunsă a Lunii.
Pe 4 iunie, sonda a efectuat prima lansare reușită din istorie de pe fața nevăzută a Lunii, înainte de a plasa eșantioanele recoltate în interiorul unui modul aflat pe o orbită lunară. Agenția de presă China Nouă a afirmat că această reușită reprezintă “o realizare inedită în istoria explorării lunare”.
Operațiunea a fost într-adevăr extrem de tehnică și de delicată. Misiunea a necesitat folosirea unui satelit-releu chinezesc pentru ca semnale sistemelor de comunicații să poată fi transmise de pe Terra până pe fața nevăzută a Lunii, precum și în sens invers.

 Rivalitate chinezo-americană

China și-a dezvoltat considerabil programele spațiale în ultimii 30 de ani, alocând miliarde de euro în acest sector pentru a-i prinde din urmă pe liderii domeniului – Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană.
Țara asiatică a plasat în 2019 un vehicul robotizat pe fața nevăzută a Lunii, realizând atunci o premieră mondială.
În 2020, China a adus pe Terra eșantioane prelevate de pe fața vizibilă a Lunii și a finalizat Baidu, sistemul său de navigație prin satelit.
În 2021, agenția spațială chineză a reușit să plaseze și un robot pe planeta Marte.
Gigantul asiatic speră să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre Lună până în anul 2030. De asemenea, China intenționează să construiască o bază lunară.
Statele Unite sunt angajate într-o rivalitate cu China cu privire la programul său lunar. Washingtonul intenționează să trimită din nou astronauți pe Lună până în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3.  (Agerpres)

Vezi si

Bianca Drăgușanu, săltată de Poliție pentru evaziune fiscală. Aducea haine de lux din Turcia fără să declare veniturile

Poliţiştii au făcut, joi, 18 iulie, șase percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală, printre cei …