Istoria jocului Remi – de la creație la variante

Este greu să găsiți un joc de societate cu care întreaga familie să fie de acord: copiii vor ceva colorat și distractiv, precum Monopoly, iar adulții vor ceva inteligent și provocator, precum Risc. Totuși, există anumite jocuri de care membrii familiei, de toate vârstele, s-ar putea bucura, deoarece oferă combinația perfectă de distracție și provocări. Unul dintre cele mai bune exemple este Remi sau Rummikub, un joc pe bază de piese de țiglă, care combina strategie și distracție practică, pentru a crea ceva care poate fi apreciat de toate vârstele. Drept urmare, a devenit unul dintre cele mai populare jocuri de societate din lume.

Ephraim Hertzano, un evreu de origine română, a inventat jocul Rummikub la începutul anilor ’30 și a realizat primele seturi manual împreună cu familia, în curtea casei sale din Israel. El a proiectat jocul pentru a combina elemente ale jocului de cărți remi, domino, mah-jongg și șah. Familia Hertzano a vândut primele seturi din ușă în ușă și în regim de consignație la micile magazine locale. Jocul a luat amploare curând, iar familia a început să acorde licențe pentru alte țări, de-a lungul anilor. Drept urmare, a devenit primul joc de societate exportat din Israel. Rummikub a ajuns pe țărmurile americane în 1964 datorită eforturilor companiei Pressman Toys. În 1977, a devenit cel mai bine vândut joc din S.U.A.

Rummikub poate fi jucat de doi până la patru jucători și este format din 106 piese numerotate. Numerele de pe piese variază de la 1 la 13 și vin în patru culori diferite – de obicei negru, roșu, albastru și portocaliu sau galben. Există, de asemenea, două piese Joker.

Jucătorii pun toate aceste piese cu fața în jos într-o grămadă la începutul jocului și trag 14 pentru tabla lor. Obiectivul jocului este de a scăpa de toate piesele de pe tablă, prin golirea pieselor sub formă de suite și formații. O suită este setată de trei numere consecutive în aceeași culoare, iar o formație este un set de același număr în trei culori diferite.

Primul jucător (singurul cu 15 piese pe tabla de joc) începe jocul punând pe masă una din piesele nedorite de pe tablă. Această piesă nu poate fi folosită în nici un fel de către nici un jucător. Apoi vine randul următorului jucător (în sens trigonometric) să tragă o piesă din grămada înălțată, care la rândul său va lăsa jos o piesă de pe tablă. Piesele lăsate jos la sfârșitul fiecărui tur sunt așezate în coloană sau “șir” (în ordinea jucatorilor), prima piesă (cea care nu poate fi folosită) este asezata invers decat celelalte, marcând începutul șirului (coloanei).

Obiectivul jocului este de a “etala” piesele de pe tablă, așezându-le în suite sau formații în dreptul sau pe masa de joc.

Astăzi, Rummikub este licențiat la nivel internațional de Lemada Light Industries, o companie formată în Israel, de copiii lui Hertzano. Au transformat jocul într-un fenomen puternic, vândut în 48 de țări și tradus în 24 de limbi. Prin eforturile lor, a devenit al treilea cel mai bine vândut joc din lume. Ca urmare a acestei popularități, s-au format cluburi Rummikub peste tot în lume, iar un Campionat Mondial de Rummikub a avut loc în fiecare an, începând din 1991. Popularitatea durabilă de care se bucură Rummikub este dovada faptului că acest joc are un apel care este cu adevărat universal.

American Rummikub®

Această variație a jocului a fost plasată pe primul loc în cartea lui Hertzano din 1978, dar nu mai este inclus în regulile distribuite cu seturile Rummikub®.

Se poate juca în două, trei sau patru persoane. Piesele sunt amestecate și încorporate în 15 grămezi de 7 piese cu fața în jos, cu o piesă rămasă. Fiecare jucător ia două grămezi și aranjează cele 14 piese de pe tabla sa. Piesa rămasă este plasată cu fața în sus, în centrul mesei. Cartea lui Hertzano o numește „atuul”.

Jucătorul inițial pentru primul joc este ales la întâmplare (prin tragerea de piese înainte), iar rândul trece în sens invers acelor de ceasornic. Tura de început trece la dreapta după fiecare joc.

Jokerii pot fi folosiți ca înlocuitori pentru orice piesă numerotată de orice culoare pentru a alcătui o combinație validă. Piesa „atu” cu fața în sus din centrul mesei poate fi trasă în locul unei piese cu fața în jos, dacă jucătorul care o trage poate câștiga astfel jocul.

Când se termină jocul, fiecare dintre jucătorii, în afară de câștigător, totalizează valoarea pieselor rămase în mâinile lor. Fiecare dintre acești jucători înregistrează minus valoarea pieselor rămase, iar câștigătorul înscrie plus valoarea totală a tuturor acestor piese. Astfel, scorurile jucătorilor se ridică întotdeauna la zero. Un joker rămas în mâna unui jucător are 30 de puncte, iar piesele câte 1 punct. Cartea nu spune ce se întâmplă dacă nimeni nu câștigă înainte ca piesele cu fața în jos să fie epuizate.