CAP SI PAJURA Aroganta fatala

5/01/11 ora:4:35pm

În timp ce în lume banii circul\ cu vitez\ tot mai accelerat\, tranzac]ionîndu-se nu doar bunuri de consum sau de capital, dar [i diverse devize, ac]iuni, obliga]iuni, derivate financiare, dar [i deficite, datorii publice [i private, promisiuni [i iluzii, noi st\m cu banii la muceg\it [i BNR-ul face profit cît Banca Angliei. E posibil a[a ceva în vreme de criz\ grea (pe care tot b\ncile au declan[at-o)?

Exist\ în orice economie o rela]ie fundamental\, pus\ bine în valoare de Keynes, ce ar trebui îns\ respectat\ de toat\ lumea: Economii ^ Investi]ii.

Aceasta vrea s\ spun\ [i – a[a cum cred monetari[tii – c\ nu e bine s\ investe[ti decît în limita economiilor realizate, inclusiv creditarea ar trebui s\ se fac\ din acestea, [i nu din bani suplimentari pu[i în circula]ie, care vor provoca infla]ie, ceea ce nu e ortodox. Dar rela]ia vrea s\ spun\ [i – a[a cum cred keynesienii – c\ e bine ca toate economiile realizate s\ fie investite, de dorit cît mai eficient, cu efecte de multiplicare, de antrenare pozitive etc. Deci cantitatea de bani în circula]ie, corect dimensionat\, trebuie s\ circule, trebuie pus\ în oper\, pentru a crea bun\stare.

În aceste condi]ii, m\ gîndesc înc\ o dat\ la economiile (rezerva) realizate de Banca Na]ional\, de 35 miliarde de euro, [i care nu circul\, nu s`nt introduse în circuitul productiv, stimul f\r\ de care relansarea nu este posibil\. În timp ce în lume banii circul\ cu vitez\ tot mai accelerat\, tranzac]ionîndu-se nu doar bunuri de consum sau de capital, dar [i diverse devize, ac]iuni, obliga]iuni, derivate financiare, dar [i deficite, datorii publice [i private, promisiuni [i iluzii, noi st\m cu banii la muceg\it [i BNR-ul face profit cît Banca Angliei. E posibil a[a ceva în vreme de criz\ grea (pe care tot b\ncile au declan[at-o)?

Cum s-au ob]inut ace[ti bani? O parte s`nt, cum [tim, din împrumutul de la FMI, aproape 10 miliarde, împrumut pe care de la anul începem s\-l ramburs\m. Cum cine? Noi, cet\]enii României eterne [i fascinante. O alt\ parte vine din rezervele obligatorii impuse b\ncilor comerciale, în cote foarte mari, care în ultimii ani au oscilat între 20% [i 40%. Aceste procente se aplic\ la activele b\ncilor [i se duc sus, în depozit la banca central\. Astfel banii disponibili pentru creditarea economiei se împu]ineaz\, logic, devin mai scumpi [i pl\tim dobînzi la credite mai mult decît duble fa]\ de cei din ]\rile dezvoltare. }\ri în care aceste rezerve minime obligatorii nici nu se mai practic\, sau s`nt foarte mici. În fine, o alt\ surs\ de constituire a rezervei s`nt interven]iile pe pia]a financiar-monetar\, „open market”, banca vînzînd lei [i cump\rînd euro [i dolari, sau invers, dac\ vrea s\ apere cursul leului. De altfel , singurul lucru bun pe termen scurt este men]inerea relativ stabil\ a cursului de schimb, care devine [i un fel de ancor\ antiinfla]ionist\. Dar [i aici, pe termen mediu [i lung, datele fundamentale ale cursului, legate de competitivitate, de performan]a economic\ real\, pot face ca rata de schimb s\ explodeze.

Aceste b\nci centrale au început s\ se comporte cum se comporta înainte Comitetul de Stat al Planific\rii. Acesta stabilea, în mod administrativ, tot ce se mi[ca în economie: venituri, pre]uri, investi]ii, totul. Or, Ludwig von Mises ar\tase clar imposibilitatea calculului economic real în economie [i deci lipsa de viabilitate a socialismului, nici un comitet, nici o institu]ie nefiind capabil\ s\ cunoasc\, s\ anticipeze [i s\ decid\ corect tot ce se întîmpl\ pe pia]\. Hayek numea asta „arogan]\ fatal\”. Ei bine, ast\zi, banca central\ ambi]ioneaz\ s\ ia locul fostului CSP, devenind o institu]ie care, prin controlul instrumentelor monetare, în primul rînd prin ra]ionalizarea ofertei de moned\ în economie, pentru care are monopol, încearc\ s\ influen]eze mai toate celelalte variabile economice, monetare dar [i reale, afi[înd preten]ii de informare perfect\, de omniscien]\ [i omnipoten]\, lucru evident imposibil. „Analiza economic\ cea mai riguroas\ [i interpretarea cea mai calm\ [i echilibrat\ a recentelor evenimente economice [i financiare duc la concluzia c\ b\ncile centrale (care s`nt agen]ii de planificare financiar\ centralizat\) nu au nici o [ans\ de reu[it\ în g\sirea celei mai avantajoase solu]ii monetare pentru moment”, afirma recent Jesus Huerta de Soto, care ne-a onorat cu prezen]a la „Zilele Universit\]ii”, primind [i titlul de Doctor Honoris Causa, în tratatul tradus cu acest prilej [i în limba român\ Moneda, creditul bancar [i ciclurile economice (Editura Universit\]ii „Al.I. Cuza”, împreun\ cu Institutul „Ludwig von Mises” România, Ia[i, 2010, p. 17).

Cu actualele m\suri anticriz\ luate de ]\rile occidentale în frunte cu America, m\suri ce con]in [i puternice injec]ii monetare oferite de b\ncile centrale, este posibil s\ urmeze o infla]ie devastatoare. Noi tot ne ap\r\m [i ne e team\ de infla]ie, de aceea politica b\ncii noastre centrale e mult mai prudent\. Dar s\ nu uit\m din nou c\ tr\im într-o economie global\, c\ dependen]a noastr\ de capitalurile str\ine e cople[itoare [i, `n aceste condi]ii, în caz c\ se va produce, puseul infla]ionist ne va g\si oricum. E suficient un nou puseu major al pre]urilor la petrol [i gaze [i vîlv\taia se poate aprinde [i nu va mai putea fi controlat\ prin artificii monetare. Am mai crezut noi o dat\ c\ nu vine criza peste noi pentru c\ nu avem instrumente financiare prea sofisticate. Uite c-a venit [i nu numai c-a venit, dar [i-a permis s\ [i devoaleze multiple caren]e interne ale economiei, societ\]ii [i politicii autohtone.

Sistemul financiar-monetar a devenit schizofren [i imoral. Nu mai r\spunde nici la stimuli keynesieni, nici la cei neoliberali monetari[ti. Cazul tipic de analizat este Japonia, unde s-a încercat în ultimii 15 ani întreg arsenalul de politici economice cunoscute, dar f\r\ rezultate. Sistemul are nevoie de corec]ii majore [i de o nou\ paradigm\. Întîi trebuie cur\]at puroiul rezultat din inflamarea pie]elor financiare, dar ad`nc, pîn\ la desfiin]area paradiselor fiscale. Apoi trebuie redescoperite echilibrele majore, exprimate în rela]ii atît de simple, de tipul Produc]ie – Consum, Economii – Investi]ii, Exporturi – Importuri [.a. Trebuie regîndit rolul b\ncilor [i schimbat comportamentul lor patogen, trebuie regîndit\ filosofia corporatist\, trebuie g\site noi policy-mix, armonizate la nivel interna]ional, trebuie create noi institu]ii [i populate cu noi mentalit\]i. Nu în ultimul rînd, mai mult\ munc\ onest\ [i mai pu]in\ l\comie speculativ\. (Tiberiu BR|ILEAN)