Lemnul din Bucovina, transformat de Holzindustrie Schweighofer in marfa pentru Japonia

N o treime din exporturile Holzindustrie Schweighofer – circa 100 de milioane de euro,  merg anul acesta spre }ara Soarelui R\sare n “În 2011 nu m\ a[tept s\ fie la fel de bine ca anul acesta”, spune Schweighofer, `n opozi]ie cu trendul tuturor declara]iilor optimiste despre sf=r[itul crizei, `ntr-un articol publicat de Ziarul Financiar n omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, care de]ine la R\d\u]i o investi]ie de 115 milioane de euro, altele la Siret, Sebe[ [i Com\ne[ti – Bac\u, precum [i peste 15 mii de hectare de teren, p\dure [i arabil, critic\ modul `n care guvernan]ii au tratat mediul de afaceri din Rom=nia n o investi]ie `ntr-o central\ pe biomas\  la R\d\u]i este considerat\ de Schweighofer  unul dintre principalele e[ecuri `n afacerile pe care le-a ini]iat
Gerald Schweighofer, omul de afaceri austriac care a dezvoltat la R\d\u]i – Dorne[ti una dintre cel mai importante investi]ii din industria lemnului din ]ar\, dup\ 1990, a ar\tat, `ntr-un articol publicat de Ziarul Financiar c\ exporturile Holzindustrie Schweighofer c\tre Japonia, principala destina]ie extern\ a produselor firmei, vor fi de circa 100 milioane  euro anul acesta. Pentru acest an, Holzindustrie Schweighofer [i-a bugetat o cifr\ de afaceri de 300 de milioane de euro, în cre[tere cu 36% comparativ cu nivelul din 2009.
Dup\ dou\ tranzac]ii derulate în ultimii doi ani pe pia]a lemului, la Siret `n jude]ul Suceava [i Com\ne[ti [i Com\ne[ti, `n jude]ul Bac\u, omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer arat\ c\ `n timp ce la Com\ne[ti va mai angaja 100 de oameni, fabrica de la Siret “înc\ nu merge a[a cum ne a[teptam”, scrie revista Business Construct.
Austriacul Gerald Schweighofer este considerat “regele lemnului” dup\ ce a investit 310 mil. euro în România, în principal în industria de prelucrare a lemnului, dar [i în domenii precum agricultura, energia verde sau hotelurile.
El [i-a început investi]iile `n Rom=nia în urm\ cu zece ani iar  în actuala perioad\ de criz\ a ie[it de mai multe ori “la ramp\” pentru a taxa instabilitatea de pe scena politic\ [i schimb\rile legislative care i-au adus pierderi din afacerea cu energie regenerabil\.
El regret\ lipsa unei institu]ii precum Agen]ia Român\ pentru Investi]ii Str\ine (ARIS), desfiin]at\ `ntre timp dar care putea oferi sprijin investitorilor care nu erau tocmai familiariza]i cu mediul de afaceri local.
“Era mai u[or acum zece ani când am investit la Sebe[. Toat\ lumea sus]inea investi]iile str\ine, iar ARIS ajuta foarte mult. Când aveai o problem\, cei de acolo aveau puterea s\ adune informa]ii [i s\ te ajute. Acum nu mai este nimeni care s\ fac\ lucrul acesta”, a spus omul de afaceri.
La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbit\ de Centrul Român pentru Promovarea Comer]ului, obiectivele de atragere a investi]iilor str\ine fiind preluate de c\tre Direc]ia pentru Investi]ii Str\ine din cadrul centrului.
N “În 2011 nu m\ a[tept s\ fie la fel de bine ca anul acesta”, spune Schweighofer, `n opozi]ie cu trendul tuturor declara]iilor optimiste despre sf=r[itul crizei
Pe pia]a local\ omul de afaceri de]ine dou\ fabrici de cherestea, una în Sebe[ `n jude]ul Alba [i una în R\d\u]i, jude]ul nostru, o fabric\ de panouri Baco  – panouri din lemn masiv folosite în industria mobilei [i una de panouri încleiate – pentru magazinele de tip do-it-yourself. El mai de]ine 15.000 de hectare de p\duri, 5.000 de hectare de terenuri agricole, trei centrale de produc]ie a energiei pe baz\ de biomas\, dou\ la Sebe[ [i una la R\d\u]i, cu o capacitate total\ de 15-16 MW, dar [i hotelul Gerald’s din R\d\u]i. Numai `n anul 2010 Schweighofer  a cump\rat 5.000 de hectare de teren în zona Bicaz
La nivelul economiei mondiale, omul de afaceri se a[teapt\ ca evolu]ia crizei s\ fie în W, astfel c\ dup\ o u[oar\ revenire în 2010, anul 2011 s\ urmeze trendul din 2009, adic\ s\ fie de sc\dere economic\.
“Am avut o criz\ teribil\ anul trecut, îns\ acum este mai bine pentru c\ am avut exporturi în Japonia, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord. În 2011 nu m\ a[tept s\ fie la fel de bine”, a spus Gerald Schweighofer.
El a explicat faptul c\ anul trecut a existat la nivelul Europei un deficit de materie prim\ pentru industria lemnului, deoarece pe fondul crizei proprietarii de p\duri au redus produc]ia dramatic. În aceste condi]ii, pre]ul lemnului a urcat afectând afacerile celor care se ocup\ de prelucrare, dar în 2010 lucrurile s-au a[ezat.
Schweighofer consider\ c\ Statele Unite ilustreaz\ cel mai bine aceast\ stare de fapt pentru c\ situa]ia este înc\ “teribil\”, iar sectorul construc]iilor este peste tot afectat.
N Schweighofer nu va mai cump\ra p\duri sau terenuri agricole `n Rom=nia
Gerald Schweighofer de]ine, cum am spus, 15.000 de hectare de p\dure în România, dup\ ce anul acesta a realizat o nou\ achizi]ie, cump\rând prin intermediul Cascade Empire, o alt\ firm\ pe care o controleaz\, 5.000 de hectare de teren în zona Bicaz. Pre]ul unui hectar de p\dure achizi]ionat a fost între 2.000 [i 4.000 de euro, îns\ omul de afaceri nu mai are în vedere [i alte achizi]ii.
Pe lâng\ p\durile situate în zone precum Prahova, Arge[, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Vâlcea, omul de afaceri mai are [i 5.000 de hectare de teren agricol la Boto[ani, pe care acum încearc\ s\-l compacteze, suprafe]ele achizi]ionate  fiind împr\[tiate  pe mai multe loca]ii.
Gerald Schweighofer estimeaz\ c\ investitorii str\ini au ajuns s\ de]in\ 90.000 de hectare de teren, adic\ în jur de 1,5% din suprafa]a împ\durit\ din România.
Din informa]iile existente pân\ la aceast\ dat\, pe pia]a local\ au mai cump\rat p\duri finlandezii de la Tornator [i fondul german de investi]ii Nordcapital, îns\ mai sunt [i al]ii. Nordcapital a investit peste 30 mil. euro în achizi]ia a mai bine de 10.000 de hectare de p\duri pe pia]a local\, în timp ce Tornator are 12.000 de hectare.
Cu toate c\ poate fi considerat unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din România, principalul business local al lui Schweighofer este cel de prelucrare a lemnului, care genereaz\ 90% din afacerile locale ale grupului Holzindustrie Schweighofer.
Anul acesta, grupul [i-a bugetat o cifr\ de afaceri de 300 de milioane de euro, în cre[tere cu 36% comparativ cu nivelul din 2009.
Potrivit datelor de la Registrul Comer]ului, numai fabrica din Sebe[ a avut o cifr\ de afaceri de 207 milioane de euro [i un profit de 24 milioane de euro. Produc]ia fabricilor din România merge în propor]ie de 85-90% la export, cea mai important\ destina]ie fiind Japonia, unde livr\rile vor fi de aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta. Din punctul de vedere al m\rimii, Japonia este a treia pia]\ de cherestea din lume, dup\ SUA [i China. Aici se construiesc anual în jur de un milion de locuin]e, iar calitatea lemnului este foarte bun\, spre deosebire de China unde accentul se pune mai mult pe pre].
N Investi]ia `n producerea de biomas\, un pariu pierdut
Într-un top al problemelor cu care se confrunt\ în România , Gerald Schweighofer a trecut pe primul loc lipsa unei institu]ii precum ARIS, problemele de infrastructur\ [i faptul c\ “nu mai po]i avea încredere în lege”. El se refer\ la situa]ia creat\ în jurul investi]iilor în centralele de produc]ie a energiei pe baz\ de biomas\.
“A fost o gre[eal\ enorm\ s\ facem aceste investi]ii. (…) Nu a[ recomanda nim\nui s\ investeasc\ în electricitate pe baz\ de biomas\ în România”, a spus omul de afaceri. El sus]ine c\ în condi]iile în care energia produs\ este preluat\ în re]ea ar fi trebuit s\ primeasc\, conform legii, trei certificate verzi, dar prime[te numai unul, ceea ce îi cauzeaz\ pierderi. F\r\ aceste certificate verzi, acest tip de investi]ie devine nerentabil\. Dar o investi]ie înseamn\ [i risc [i pu]ini au fost antreprenorii care s\ înregistreze câ[tiguri pe toate liniile de business începute. Pân\ s\ devin\ un “rege al energiei”, Schweighofer trebuie s\ se mul]umeasc\ cu titlul neoficial de “regele lemnului”.
Austriacul Gerald Schweighofer este considerat “regele lemnului” dup\ ce a investit 310 mil. euro în România, în principal în industria de prelucrare a lemnului, dar [i în domenii precum agricultura, energia verde sau `n domeniul hotelier. (O.S.)