Saturday , April 20 2024

~N RASPAR – Despre homosexuali, mici burghezi si dinozauri

Dou\ lucruri trebuie spuse. Mai întîi, aceast\ a[a-zis\ „sensibilizare” deocheat\ a opiniei publice nu duce decît invers, la dezgustarea acesteia. În al doilea rînd, abolirea grani]ei dintre ceea ce este public [i ceea ce este privat, c\ci la aceasta atenteaz\ aceste parade, este în opozi]ie flagrant\ cu dou\ din principiile statului modern. Acestea sînt: separarea sferei publice de cea privat\ [i libertatea individual\ în limitele respectului fa]\ de libertatea semenului.

O [tire transmis\ zilele trecute de FoxsNews a trecut aproape neobservat\, c\ci demult [tirile despre paradele gay sînt socotite ceva obi[nuit. Neobi[nuit în aceast\ [tire este faptul c\ la parada gay de la Amsterdam, desf\[urat\ cu 80 de ambarca]iuni pe vestitul canal Prinsengracht, au participat de data aceasta [i militari. Un locotenent pe nume Choi, demobilizat din armata american\ în 2010, dup\ ce a înc\lcat politica “Don’t ask, don’t tell”, ce interzice solda]ilor homosexuali din armata SUA s\ vorbeasc\ despre orientarea lor sexual\, în caz contrar riscînd s\ fie exclu[i din armat\, a afirmat c\ peste 12.000 de militari americani au fost concedia]i din acest motiv, de la intrarea în vigoarea a legii. Aten]ie: americanii nu interzic homosexualitatea în armat\, ci doar interzic s\ se vorbeasc\ despre ea, cu alte cuvinte, s\ se fac\ propagand\ acesteia. Locotenentul Choi vrea s\ ne arate cît de troglodi]i sînt americanii, spre deosebire de noi, europenii: deschi[i, nediscriminatoi [i homoduli. Cuvîntul din urm\ este o inven]ie proprie dup\ modelul lui iconoduli, adic\ cei care, în Bizan], acceptau integral icoanele, în opozi]ie cu iconocla[tii, care voiau s\ le distrug\. Homoduli ar fi cei care accept\ integral ([i f\r\ spirit critic, zic eu) homosexualii.
Iat\ îns\ care sînt rezultatele acestui mod de gîndire. În SUA, unde statul nu încurajeaz\ f\]i[ homosexualitatea, aceasta este practicat\ de mai pu]in de 1% din popula]ie, în timp ce în Olanda, regina neîncoronat\ a sodomiei europene, unde politicienii, sistemul educativ merg pe linia unei „discrimin\ri pozitive”, adic\ a încuraj\rii, se vorbe[te de o cifr\ care î]i ridic\ p\rul în cap: 25% dintre olandezi ar fi homosexuali [i lesbiene!
Cititorule obi[nuit, „nediferit”, majoritar în ]ara asta, adic\ heterosexual (a[a am aflat dup\ ’90 c\ ne numim noi, \[tia majoritarii), nu-i a[a c\ te apuc\ sila, cînd vezi imagini de la aceste parade gay? Nu-i a[a c\ te dezgust\ sc\lîmb\iala aceasta de prost gust? S\ fiu bine în]eles: nu am nici o dificultate în a accepta prezen]a celuilalt, a celui „diferit”, pe lume, trebuie s\-l primim [i pe el la masa noastr\. Îns\, privind o astfel de gay pride, î]i dai seama c\ asi[ti la o etalare a viciului de cea mai joas\ spe]\. E un spectacol de semimasturbare, de exces [i carne dezgolit\ insuportabile pentru oamenii normali. Se distribuie prezervative, se îndeamn\ la amor liber [i dezinhibat în numele „lipsei de prejudec\]i”. {i s\ te fereasc\ Sfîntu’ ca tu, om cu bun sim], s\ î]i ar\]i nemul]umirea sau, vai!, s\ protestezi! Î]i vor tr\nc\ni despre prejudec\]i, apoi, în cel mai pur stil bol[evic, te pun la stîlpul infamiei. Te numesc bigot, habotnic, te batjocoresc cu cuvintele retrograd – obscurantist – reac]ionar [i, pozînd în neo-ilumini[ti, în progresi[ti, avangardi[ti, î]i arunc\ în fa]\ obi[nuitele banalit\]i prost mestecate [i îngurgitate: libertate, f\r\ prejudec\]i, f\r\ inhibi]ii…
De fapt, ce se întîmpl\? Dou\ lucruri trebuie spuse. Mai întîi, aceast\ a[a-zis\ „sensibilizare” deocheat\ a opiniei publice nu duce decît invers, la dezgustarea acesteia. În al doilea rînd, abolirea grani]ei dintre ceea ce este public [i ceea ce este privat, c\ci la aceasta atenteaz\ aceste parade, este în opozi]ie flagrant\ cu dou\ din principiile statului modern. Acestea sînt: separarea sferei publice de cea privat\ [i libertatea individual\ în limitele respectului fa]\ de libertatea semenului. Iar aceste principii, cî[tigate cu greu într-o istorie european\ bimilenar\, sînt amenin]ate acum s\ dispar\. Am s\ citez mai departe pe Cristian B\dili]\ (din volumul Degetul pe ran\ [i alte dezintoxic\ri antipolitice, Ed. Vremea, 2011, pp. 47-48), care trage ni[te concluzii mai bine decît mine: „Or, observ cu nepl\cere c\ aceste principii func]ioneaz\ numai cînd e vorba de chestiuni religioase, fiind camuflate sau trecute cu vederea ori de cîte ori avem de-a face cu o dogm\ a „corectitudinii politice”. Religia nu are dreptul s\-[i arate „col]ii” în [colile laice franceze, dar sexul e permis, ba chiar stimulat (condi]ia esen]ial\ fiind utilizarea prezervativelor); campaniile de dreapta sînt strict interzise în acelea[i loca[uri, în schimb, pere]ii gem de afi[e cu seceri [i ciocane, cu pumni muncitore[ti viguro[i [i trandafiri revolu]ionari. În registrul corectitudinii politice, adic\ în registrul de stînga, TOTUL e permis. Grani]a dintre public [i privat dispare, iar prejudec\]ile sînt date la gunoi. În cel\lalt registru, al bunului sim] burghez, grani]a se impune îns\ imperativ. Micul burghez este obligat s\ se roage [i s\ citeasc\ Biblia, Tora sau Coranul acas\, de preferin]\ într-un izolator…”
Micul burghez despre care vorbe[te eseistul [i istoricul cre[tinismului B\dili]\ este acela care a edificat Europa de azi, cu principiile, drepturile [i libert\]ile ei. Ast\zi, acest „mic burghez”, deocamdat\ majoritar, este agresat în libertatea [i intimitatea lui. El (noi, de fapt) nu are de gînd s\ organizeze hetero pride [i respect\ în mod natural „diferen]a”. Nu este homofob, dar nici homodul, nu se exhib\ provocator, iar în calitate de cre[tin detest\ homosexualitatea, dar recunoa[te libertatea homosexualilor. Cu p\rere de r\u c\ nu mai am spa]iu pentru a vorbi pu]in cum este receptat\ homosexualitatea în Rom=nia (o voi face alt\ dat\), închei cu ideea: eu cred c\ acest „mic burghez” este adev\ratul european. Iar dac\ harnicii olandezi sau oricare al]ii se vor îndrepta pe alt drum, au toate [ansele s\ ajung\ acolo unde spune Oriana Fallaci: „Dac\ va conta pe homosexualitate, specia noastr\ se va stinge cum s-au stins dinozaurii”.

Radu P|RP|U}|

Vezi si

Vineri, la Muzeul de Istorie, vernisajul expoziției „Costin Neamțu Omul poveste, pictorul în poveste”

Muzeul Național al Bucovinei vă invită, vineri, 19 aprilie 2024, la ora 13, la vernisajul …