EDITORIAL – Marimea conteaza

Cre[terea puternic\ a Turciei `n ultimii ani pune România `n umbr\.

Turcia a fost prima ]ar\ spre care s-au `ndreptat românii dup\ deschiderea grani]elor, `n c\utare de lucru. Asta s-a `nt`mplat `nc\ din 1990, c`nd comer]ul cu blugi [i gum\ era la cote `nalte. ~ntre timp, nego]ul cu aur [i turismul au prevalat. Ambele `ndeletniciri, la care turcii s-au dovedit a fi foarte pricepu]i, se reg\sesc la tot pasul `n Istanbul, metropola str\veche care leag\ dou\ continente. Poate c\ ora[ul ar fi cel mai nimerit s\ g\zduiasc\ bursa interna]ional\ a aurului [i nu e deloc exclus ca asta s\ se [i `nt`mple `ntr-un viitor mai apropiat dec`t s-ar a[tepta oricine.
Cum, bun\oar\, se `nt`mpl\ de un an `ncoace `n plan extern, de c`nd turcii au ridicat tonul ca s\ se poat\ face auzi]i `n regiunea Orientului Mijlociu, dar [i `n marile capitale ale lumii. Revirimentul politicii externe, dac\ i se poate spune a[a, a avut loc dup\ moartea a nou\ turci `ntr-un convoi cu ajutoare destinate palestinienilor, blocat `ns\ de for]ele speciale israeliene. Faptul c\ Israelul a refuzat s\-[i cear\ scuze dup\ atac, a[a cum ceruse Ankara, a provocat un bun prilej de afirmare a Turciei ca putere regional\. Acest lucru s-a v\zut inclusiv `n conflictul intern din Siria, pe care guvernul radical al lui Tayyip Erdogan s-a angajat s\-l medieze. De altfel, Turcia a primit cel mai mare num\r de refugia]i din aceast\ ]ar\ – c`teva zeci de mii.
Acum, Ankara `ncearc\ s\ stabileasc\ o alian]\ cu Egiptul, cel\lalt stat mare din regiune, care, dac\ se va dovedi viabil\, va constitui o puternic\ ax\ nu doar politic\ `n regiune. Pentru asta `ns\ ambele ]\ri mai trebuie s\ a[tepte rezultatul primelor alegeri post-Mubarak din Egipt, programate pentru data de 21 noiembrie.
Pe de alt\ parte, cre[terea economic\ sus]inut\ a Turciei este v\zut\ de mul]i drept motiv de relaxare `n demersurile pe care aceast\ ]ar\ le-a f\cut p`n\ deun\zi cu destul\ sus]inere pentru a adera la Uniunea European\. Se pare c\ tocmai antipatia unor lideri europeni precum Nicolas Sarkozy a f\cut bine lirei turce[ti, care nu a `nt`mpinat at`t de multe dificult\]i precum moneda unic\ a UE, ]inut\ jos `n ultimii ani de piatra de moar\ greceasc\. Ba mai mult, Ankara a lansat deun\zi avertismente serioase la adresa Bruxelles-ului, `n perspectiva prelu\rii pre[edin]iei Uniunii de c\tre Cipru, `n vara anului viitor. Probabil c\ va fi un bun motiv pentru ca proiectul gazoductului Nabucco s\ bat\ oficial pasul pe loc, pentru c\ rela]iile turco-europene ar urma s\ fie `nghe]ate.
Dar cum e s\ `ncerci s\ te dezvol]i `n umbra unei puteri regionale aflate `n expansiune? Rela]iile româno-turce s`nt dintre cele mai bune de la sf`r[itul primului r\zboi mondial `ncoace, dar perspectivele urma[ilor Imperiului Otoman s`nt mai bune. {i ale noastre ar fi dac\ Statele Unite ale Europei, visul pre[edintelui României, ar prinde contur. Altfel, risc\m desfiin]area ca stat din cauza globaliz\rii `n fa]a unor superputeri precum Statele Unite ale Americii, China [i Brazilia. Cel pu]in a[a sun\ estim\rile demografilor pentru urm\toarea mie de ani. Pentru moment, st\m bine `ntre dou\ imperii, de la care `nc\ avem multe de `nv\]at c`t timp ne vom p\stra echilibrul. (Radu ME{NI}|)