Friday , March 29 2024

AGORA – Contrariul consensului

Cercet\rile psihosociologice au dovedit c\ nu consensul duce la schimbare si inova]ie, ci disputa, confruntarea, conflictul socio-cognitiv dintre op]iuni. Disensiunile, diversificarea opiniilor, încurajeaz\ comunicarea [i reliefarea ideilor, iar procesul poate conduce la schimbarea judec\]ilor. Aici e cheia progresului.

Atunci c`nd oamenii consimt s\ se asocieze, s\ ac]ioneze unitar, s\ ia decizii comune pentru a  ajunge la un compromis, se invoc\ necesitatea consensului. Am auzit adesea, la începuturile democra]iei noastre originale, `ndemnul la consens, unitate, ac]iune împreun\. Mul]i au crezut atunci în acest mit izb\vitor, nimeni nu vedea m`na unor  manipulatori, tirania majorit\]ii, manevrele unei prese aservite [i nimeni nu sim]ea nevoia dezbaterilor; defeti[tii nu erau iubi]i. “Cultura consensului” valideaz\, în condi]ii noi, teza mai veche a lui Etienne de La Boétie dup\ care servitutea voluntar\ este efectul persuasiunii unui grup dominant (al „curtezanilor”) care, legat prin interese [i complicit\]i, instaureaz\ o strategie a c`[tig\rii mul]imilor, f\c`ndu-le dependente de beneficiile distribuite de sistem. Apelul la “consens”, la unitate, coeziune, lini[te etc. poate fi identificat ca o metod\ de inducere a fricii de libertate [i de stimulare a asertivit\]ii, ca iluzie a autonomiei. Exprimarea libert\]ii se converte[te astfel în posibilitatea de a respinge inconfortul luptei pentru schimbare, în preferin]a pentru beneficii de moment: pace social\ [i siguran]\ economic\. Filosofia consensului are ca efect tenta]ia de a accepta confortul supunerii voluntare, a unit\]ii fuzionale în jurul unor idei livrate de responsabili, intermediari, propagandi[ti, pl\smuitori de utopii, fabrican]i de idealuri, antrenori, speciali[ti în crearea spiritului de “Noi”.
Consensul, au constatat psihosociologii, prin cercet\ri empirice, corupe, faciliteaz\ instalarea ideii dominatoare, a programului ideologic livrat din afar\. Individul-mas\, creat în contextul societ\]ii controlate, î[i continu\ periplul în noile condi]ii sociale. El are dificult\]i de a g`ndi la destinul s\u [i de a ini]ia proiecte, opera]iune pe care o cedeaz\ exper]ilor. Cultura consensului îngroap\ instinctele protestului sub mantia comunit\]ii organice, a coeziunii în jurul identit\]ii [i idealului comun împ\rt\[it de to]i, ca bun de pre] [i proiect de via]\. Se încurajeaz\ astfel ra]ionalitatea instrumental\, lenea social\, se neteze[te drumul supunerii în fata voin]ei generale [i se anesteziaz\ g`ndirea independent\. Consensul sechestreaz\ personalitatea [i comunitatea, f\c`ndu-le incapabile s\ dialogheze cu indivizii provenind din culturi centrate pe libertatea de g`ndire a individului. Exemplele stau gr\mad\ în jurul nostru.
Nu s`nt “analist politic”, cum au ap\rut mul]i ast\zi, m\ voi referi, relativ la acest subiect, doar la cercet\rile celor din domeniul meu. Ce spun cei din acest domeniu? Alternativa la consensul care aplatizeaz\ este dezbaterea public\,  punerea în discu]ie a solu]iilor salvatoare [i a miturilor neverificate. Înc\ înainte ca tranzi]ia noastr\ original\ s\-[i arate fa]a, în 1992, a ap\rut  lucrarea “Disensiuni [i consens”, de  Serge Moscovici [i Willem Doise. Dou\ cuvinte despre autori: primul este cel mai important psihosociolog european în via]\, recunoscut pe toate continentele, un mit; al doilea a creat un grup de cercet\ri psihosociologice la Geneva, o [coal\ [i este Doctor Honoris Causa al Universit\]ii din Ia[i, recunosc`ndu-i-se valoarea [i contribu]ia la formarea unor tineri de la noi. S`nt dintre cei mai credibili cercet\tori in domeniu. Autorii lucr\rii invocate voiau s\ ofere, atunci, un sprijin intelectual proiectului comunitar european, proiect despre care nu se [tia înc\ dac\ e viabil sau utopic,  invit`nd elitele europene [i na]ionale la o înt`lnire ecumenic\. Prin compara]ie cu americanii (obseda]i de integrare, conformism [i consens), dar [i cu ideologiile totalitariste care au inventat supunerea “liber consim]it\”, democra]ia european\ – credeau – ar trebui s\ se axeze pe studiul diferen]elor, pluralit\]ilor [i disensiunilor, pe tradi]ia dialectic\ a compromisului dintre parte [i întreg, dintre majoritari [i minoritari. Consensul, scriau cei doi psihosociologi, suger`nd acordul [i captarea încrederii, se sprijin\ pe handicapul “inegalit\]ilor hermeneutice”, pe “efectul de polarizare”, pe procese nivelatoare, înghe]`nd ini]iativa [i dorin]a de schimbare. Dimpotriv\, discu]ia [i dialogul, chiar tensiunile sociale, rezultat al particip\rii, al comunic\rii  [i  interac]iunii între competen]e pot elimina extremismele, “excita]ia ideologic\”. ~n orice institu]ie care produce bunuri simbolice, în via]a social\ în general, disensiunile alimenteaz\ produc]ia de idei, creativitatea actorilor sociali, inova]ia. Cercet\rile psihosociologice au dovedit c\ nu consensul duce la schimbare si inova]ie, ci disputa, confruntarea, conflictul socio-cognitiv dintre op]iuni. Disensiunile, diversificarea opiniilor, încurajeaz\ comunicarea [i reliefarea ideilor, iar procesul poate conduce la schimbarea judec\]ilor. Aici e cheia progresului.
Ce s-a înt`mplat la noi? Cine analizeaz\ presa noastr\ “liber\”, mai mult polarizat\ dec`t independent\, poate constata c\ avem diversitate, dezbateri, confrunt\ri, lupte. O efervescen]\ care ne poate induce un sentiment de satisfac]ie: iat\, avem toate ingredientele unei democra]ii autentice. Cine e c`t de c`t avizat [tie îns\ c\  multe dintre ziare [i televiziuni s`nt instrumente în m`na unor îmbog\]i]i recent, prin mijloace neortodoxe (n-am g\sit alt termen care s\ fie civilizat). Iar cei care au acceptat s\ le fac\ jocul, uneori în mod con[tient, alteori îmb\ta]i de fervoarea luptei pentru adev\r, f\r\ s\ se g`ndeasc\ cine se ascunde în spatele fa]adei, au favorizat derapajul climatului. S`nt implica]i în acest joc [i intelectuali care au o imagine bun\; sau cred c\ o au. Dezbaterea, discu]ia, confruntarea opiniilor a glisat astfel în acuze, justific\ri, etichet\ri, limbaj trivial, stratageme pentru nimicirea adversarului. ~n polemic\ de tip leninist. Nu binele comun conteaz\, ci distrugerea celuilalt, a celui care se a[az\ în calea planurilor proprii. Contrariul consensului nu a devenit dezbaterea în jurul proiectului comunitar, ci prosperitatea sau salvarea grup\rii (grup\rilor). Mentalitate de gang, în sensul american de band\ (clic\, grup de presiune), cum dovedesc studiile, cu lideri salvatori, proces descris în orice manual de psihologie social\.
Din aceast\ evolu]ie înfr`n]ii nu s`nt îns\ protagoni[tii, ci al]ii: în primul r`nd elita intelectual\ [i profesional\ care a plecat dezgustat\, care a p\r\sit terenul infestat, care [i-a c\utat alt loc sub soare, un loc în care s\ li se  respecte competen]a [i demnitatea. De[i mul]i realiza]i aiurea, unii au g`nd de întoarcere, dar nimeni nu are nevoie de ei. Recent, profesorul Mircea Flonta, de la Bucure[ti, spunea, într-un interviu, c\ o universitate nou\, format\ din cei împr\[tia]i acum în sute de universit\]i [i laboratoare de cercetare din lume, ar urca rapid în topul celor 500, visul rom=nesc. Are nevoie cineva de ei? Ce ar mai face atunci consensualii lideri tineri din Rom=nia? Inclusiv cei din universit\]i! ~n al doilea r`nd, pierd imens cei mul]i care au r\mas [i care nu au în]eles jocul sau nu-l accept\ [i se retrag ofensa]i.
De unde am scos eu c\ acestor tineri de elit\, care [i-au luat lumea în cap, le mai pas\ de Rom=nia? Citi]i comentariile  la articolele  pe teme sensibile. Da]i la o parte înjur\turile stereotipe, folosind acelea[i cuvinte [i sintagme înv\]ate la instructaje rapide, postate de r\t\ci]ii pl\ti]i de moguli (tehnica se nume[te “analiz\ de con]inut”, nu e greu de deprins) [i ve]i  descoperi comentarii constructive, solu]ii competente, nevoia de incluziune [i dorin]a de a contribui la schimbare. Chiar dac\ uneori tonul e sarcastic. S\ nu uit\m îns\: disputa, critica înseamn\ implicare, dorin]a de a edifica. Acolo, în aceste comentarii, se ascunde adev\rata elit\, refuzat\ de Rom=nia consensual\. {i se mai  simte ceva: o nesf`r[it\ triste]e, o sf`[ietoare iubire neîmp\rt\[it\. Acum, din p\cate, nu mai are cine r\spunde acestei chem\ri.
Adrian NECULAU

Vezi si

100 de pisici din rase deosebite vor participa în acest weekend, în Iulius Mall Suceava, la turneul jubiliar a WCF International Cat Show

Ce faci weekend-ul acesta? Dacă ești în Suceava, consideră-te unul dintre norocoșii care au ocazia …