PUNCTUL CRITIC – De ce î[i pune omul întreb\ri?

Ca s\ fug\ de r\spunsuri, ca s\ fug\ de alte întreb\ri, ca s\ afle unele lucruri. {tiu eu, în ultim\ instan]\, ca s\ se cunoasc\, ceea ce nu e întotdeauna recomandabil. {i nici posibil p`n\ la cap\t.

Cu ceva timp în urm\, am primit un set de 33 de întreb\ri de la o revist\ din Chi[in\u. Am tot am`nat, p`n\ c`nd, dac\ nu m\ în[el, am cam dep\[it data scaden]ei. Oricum, eu unul citesc astfel de chestionare cu o curiozitate ale c\rei motiva]ii dep\[esc indiscre]ia noastr\ levantin\. Cum soarele dobrogean mi-a topit [i ultima d`r\ de inspira]ie [i cum nu pot tri[a, scriind la comand\, f\r\ poft\, reiau aici c`teva dintre r\spunsurile la incitantele întreb\ri ale prietenilor mei de la revista “Contrafort”, pe care le-am g\sit într-un fi[ier uitat. Cine [tie, poate pe unii i-o interesa o lectur\ gratuit\, de 5 minute, în vacan]\…
1. Ce tr\s\tur\ de caracter v\ define[te cel mai bine [i care a fost cea mai nepotrivit\ calitate pe care v-au atribuit-o al]ii?
Sincer, mi-e greu s\ m\ decid. {tiu sigur c\, în pofida aparen]elor, s`nt timid, uneori chiar foarte timid. Din cauza asta par uneori dezinvolt, alte ori excesiv de familiar c`nd poate nu este cazul. Nu am înv\]at, p`n\ la v`rsta mea (32 de ani) s\ spun nu [i din cauza asta m-am trezit adeseori construind tot felul de scenarii politicoase pentru a m\ eschiva de la tot felul de lucruri care nu îmi pl\ceau. În rest, risc s\ spun c\ încerc s\ r\m`n onest [i consecvent cu mine însumi în tot ce fac. Ce au crezut al]ii despre mine? De pild\, c\ a[ fi agresiv, c`nd eu de fapt detest orice stare conflictual\. C\ a[ fi extrovertit, c`nd eu nu-mi deschid sufletul nici atunci c`nd ar fi cazul. C\ a[ fi cinic, c`nd totul nu era dec`t un exerci]iu executat de dragul umorului. Etc. etc. etc.
2. A]i fost vreodat\ cu adev\rat fericit în meseria scrisului?
Nu [tiu dac\ fericit, dar aproape. Mult mai multe momente de jubila]ie am avut citind [i cred c\ e mult mai important s\ cite[ti dec`t s\ scrii. Dac\ e s\ ai ceva de spus, p`n\ la urm\ scrisul vine de la sine. S\ spunem c\, a[a cum e firesc, cel mai mul]umit s`nt de lucrul la cartea despre bestiarul lui Cantemir, în care am înaintat mult. C`nd m\ întorc obosit de la bibliotec\, am o stare de mul]umire. Dar fericirea e mult mai mult, fie [i dac\ îl ascult\m pe Aristotel…
3. A]i încheia un “pact faustic” pentru a crea o oper\ monumental\?
Nu, în nici un caz. Am încredere c\ o pot scrie [i f\r\ s\-mi v`nd sufletul. Literatura nu are nici o valoare dac\ porne[te dintr-un fond tic\lo[it. Poate s`nt eu învechit, dar cred c\ arta, în general, ne este permis\ pentru a îmbl`nzi demonii din noi, pentru a ne face, în ultim\ instan]\, ni[te oameni buni, genero[i etc. În caz contrar, nu îi mai v\d rostul. Prin urmare, cred în deviza lui P\storel Teodoreanu: “În via]\ ce vreau, în art\ ce pot”.
4. V\ deranjeaz\ faptul c\ religiile monoteiste nedrept\]esc femeia?
Risc s\ deranjez doamnele mai fundamentaliste, dar nu cred c\ o nedrept\]esc. Îi impun doar o conduit\ de bun sim], lipsit\ de ostenta]ie, care este perfect potrivit\ condi]iei gracile a feminit\]ii. Discre]ia, d\ruirea, spiritul de sacrificiu, experien]a maternit\]ii – iat\ care s`nt marile tr\s\turi care definesc feminitatea [i care fac din femeie o fiin]\ superioar\ b\rbatului, mult mai legat de valorile teoretice, abstracte.
5. În ce tablou al unui pictor celebru v-ar pl\cea s\ intra]i?
Dac\ a[ vrea s\ fiu frivol, v-a[ r\spunde c\ în Originea lumii al lui Gustave Courbet sau în Danae al lui Klimt. Dar, cum ]in s\ r\m`n în tonul celor scrise mai înainte, m\ r\zg`ndesc [i r\spund altfel: culmea este c\ nu mi-a[ dori s\ intru în tablourile pictorilor care-mi plac cel mai mult: Caravaggio, Leonardo, Bosch, Van Gogh, El Greco, Breugel ce Tân\r, Munch. Prin urmare, m\ opresc la Renoir, pentru c\ e foarte luminos. Dar nu a[ spune nu nici unui mic dejun pe iarb\, ca la Manet.
6. Ave]i un model pentru femeia perfect\?
Pe vremuri, a[ fi spus: Nastasia Filippovna sau Alejandra din Despre eroi [i morminte. Acum e mult mai simplu: so]ia mea. {i nu o spun de ochii lumii sau din curtoazie fa]\ de ea. {i, cum altfel, mama. Adic\ femei devotate, frumoase, inteligente, altruiste, r\bd\tore, cu sim]ul umorului. Exact a[a cum are nevoie un b\rbat imatur ca mine.
7. Ce calit\]i aprecia]i la un b\rbat?
Verticalitatea, onestitatea, sim]ul umorului, bunul sim], care depind, toate, de inteligen]\. Un om inteligent nu are cum fi altfel.
8. A]i sim]it vreodat\ nevoia s\ v\ r\zbuna]i pe cineva, s\ face]i r\u cu inten]ie?
C`nd eram mai t`n\r, da, dar de regul\ la mijloc era vreo fat\ disputat\. Orgoliul era cel r\nit [i, [ti]i foarte bine, nu te joci cu orgoliul unui adolescent care se crede b\rbat. Acum, nu cred c\ r\ul pl\tit r\scump\r\ r\ul pe care ]i-l face altul.
9. Ce compozitor v\ place cel mai mult?
Mozart, pentru c\ amestecul de ludic [i gravitate mi se potrive[te foarte bine.
10. A]i sim]it vreodat\ tenta]ia puterii?
Nu. Puterea înseamn\ responsabilitate fa]\ de ceea ce ]i-ai asumat c`nd ai ales s\ îi reprezin]i pe al]ii, iar eu s`nt o fire mult prea comod\ pentru asta; în plus, îmi place prea mult ceea ce fac pentru a da via]a mea tihnit\ de om care cite[te [i scrie, care vorbe[te cu studen]ii despre literatur\ pe o func]ie care s\-mi creez vertijul importan]ei pe care, vezi, Doamne, a[ c\p\ta-o astfel.
11. C`nd scrie]i (diminea]a sau seara) [i ce stimulente folosi]i pentru scris?
Scriu pe la pr`nz, pentru ca mintea s\ mi se a[eze. Stimulente? M\ g`ndesc îndelung la ceea ce urmeaz\ s\ scriu [i, oricum, dac\ simt c\ nu merge de la sine, nu tri[ez [i renun]. Am nevoie de o stare favorabil\ scrisului, pe care nu mi-o pot induce pur [i simplu cu toate c\, uneori, e de ajuns s\ m\ apuc, c\ totul alunec\ de la sine.
12. Cu ce v\ “hr\ni]i” îngerul de pe um\r?
Cu poante [i cu încercarea mea permanent\ de a nu-i afecta pe ceilal]i prin ceea ce fac.
13. Ce a[tepta]i, [tiind c\ nu va veni niciodat\?
S\ m\ fac om mare.
14. De ce î[i pune omul întreb\ri?
Ca s\ fug\ de r\spunsuri, ca s\ fug\ de alte întreb\ri, ca s\ afle unele lucruri. {tiu eu, în ultim\ instan]\, ca s\ se cunoasc\, ceea ce nu e întotdeauna recomandabil. {i nici posibil p`n\ la cap\t.
Bogdan CRE}U