PATRATELUL ROSU CU TRICOLOR – Vine o toamna bogata? Hambar n-avem!

* ~n fine, am reu[it s\ apuc\m [i ultimele zile ale verii de criz\ 2010. A fost o var\ bun\ pentru unii (pentru mini[tri [i parlamentari, de exemplu), dar mai pu]in bun\ pentru al]ii (pentru ]\ranii inunda]i, de exemplu), pentru unii a fost o var\ agitat\, pentru al]ii a fost o var\ lini[tit\ (de pild\, pentru un fost vecin al nostru, r\posat `n 1982, la v`rsta de 87 de ani), iar pentru unii n-a fost `n nici un fel. Sigur este c\, din punct de vedere calendaristic, poim`ine `ncepe toamna, cu p\r]ile sale bune [i rele. Dintre cele rele amintim criza [i guvernarea, iar dintre cele bune c\, `n ciuda recesiunii, vor urma S\rb\tori ale Vinului, Tulburelului, Pastramei sau Ciolanului.
* De[i a fost o lung\ var\ fierbinte ([i plin\ de ap\, pe alocuri, mai ales `n zonele inundate), uneltele agricole nu au stat de poman\. Ne-am putut convinge de asta uit`ndu-ne la televizor, urm\rind jurnalele de [tiri de la ora 17.00. Vine toamna, iar furcile, coasele, secerile, faiurile, lope]ile, topoarele, rotopercutoarele [i alte asemenea unelte au fost scoase din ]easta vecinului sau soacrei [i preg\tite pentru marea b\t\lie cu recolta, de pe c`mpurile [i ogoarele de lupt\ ale patriei. R\zboiul pentru re`ntregirea hambarelor, Marele R\zboi pentru neat`rnarea de crengi a prunelor pentru ]uic\, a `nceput. Unii sap\ tran[ee pentru a scoate sfecl\ sau cartofi, al]ii atac\ p\pu[oiul, r\sfir`ndu-se `n lan] de tr\g\tori, geni[tii stau ciuci]i, eliber`nd terenul de pericolul ardeilor gra[i sau iu]i, `n vreme ce al]ii, ca ni[te sentinele, stau de paz\, s\ nu vin\ din satele `nvecinate, s\ le fure de pe ogor. Campania asta seam\n\ cu una militar\: “Joc [i groaz\” s-ar putea numi ea, fiindc\ rom=nul nu las\ jocul, c`ntul [i voia bun\ nici la munc\. Despre primele succese, despre primele victorii pe frontul campaniei agricole, `n continuare:
* Dup\ cum spuneam, a fost var\, a plouat, a venit viitura, a inundat, a sc\zut apa, a r\mas m`lul, a b\tut grindina, `nt`i cu boabe c`t oul de bibilic\, apoi cu boabe c`t bibilica, a fost furtun\, au fost tornade, alge, draci de mare, au fost ]`n]ari purt\tori de viru[i, a fost chef de munc\, a fost veselie etc. Iat\ de ce `n nenum\rate localit\]i rurale ale patriei noaste campania agricol\ s-a `ncheiat deja. La V`jdoaca, de exemplu, recoltatul a durat mai bine de un cinci minute: dintre cei unsprezece [tiule]i de porumb cule[i, [apte deja au fost fier]i `n oal\ [i m`nca]i cu sare, trei au fost f\cu]i floricele, iar ultimul a fost p\strat cu grij\, pentru a se organiza, `n cinstea lui, “S\rb\toarea Recoltei”. La acest rezultat au contribuit to]i localnicii, `ncep`nd cu primarul, cu vicele, cu membrii Consiliului Local [i secretarele lor, cu rudele acestora, angajate pe posturi de operator IT, designeri, astronomi, directori PR, [efi departament cooperare european\ sau paznici: cu to]ii `[i pot `mp\r]i, ast\zi, meritele. ~n plus, domnul primar a mai dat o veste bun\, anun]`nd cre[terea num\rului de c`rti]e la hectar! Prelucrarea pieilor de c`rti]\ reprezint\ una dintre ocupa]iile de baz\ ale agricultorilor din V`jdoaca: `n fiecare cas\ exist\ m\car un specialist, care realizeaz\ cu m\iestrie [i migal\, respect`nd tradi]ia mo[tenit\ din tat\ `n fiu, cojoace de nurc\, mantouri de vizon sau c\ciuli de astrahan din c`rti]\, mult apreciate de turi[tii care se opresc acolo dup\ ce fac pan\ de cauciuc de la cuiele pres\rate pe [osea. Vom reveni!

Cip IE{AN