Saturday , March 2 2024

Vicepreședintele CJ Suceava a participat la Cernăuți la manifestările dedicate lui Dimitrie Onciul, la 100 de ani de la moartea istoricului bucovinean

Dimitrie Onciul s-a născut la 26 octombrie 1856 în satul Straja, districtul Rădăuți. Tatăl său, Dumitru Onciul, absolvent al Institutului de Teologie din Cernăuți, a fost mai mulți ani paroh în satele Straja și Vicovu de Sus, fiind unul din membrii fondatori al “Reuniunii Române pentru Leptură” (1862).

Dimitrie Onciul  a absolvit Istoria şi Geografia între 1876-1879, la Cernăuţi, continuându-şi specializarea la Viena între anii 1879 şi 1881. În timpul studenţiei, s-a numărat printre membrii Societăţii “Arboroasa” şi a fost iniţiator şi fondator al Societăţii studenţeşti “Junimea”, al cărui prim preşedinte a fost ales. A făcut studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie la Universitatea şi Institutul de Istorie Austriacă din Viena, conform volumului “Membrii Academiei Române. Dicţionar” (1866-2003).


În 1884, şi-a susţinut, la Universitatea din Cernăuţi, teza de doctorat cu titlul “Uber die Anfage des Romanichen Staatwesens” (Despre începuturile statului român). A fost profesor la Liceul şi la Şcoala Normală din Cernăuţi (1885-1896), unde a predat Istoria şi Limba Română. În perioada 1896-1923, a fost profesor de Istorie veche a românilor la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a fost decan al Facultăţii de Litere (1919-1923).
Dimitrie Onciul a fost membru titular (aprilie 1905), vicepreşedinte (1913-1916; 1919-1920) şi preşedinte al Academiei Române (1920-1923).
În calitate de preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (din 1919), a inaugurat cercetările arheologice medievale, fiind preocupat mai ales de salvarea monumentului de la Curtea de Argeş.

A condus Arhivele Statului din Bucureşti, în această calitate întemeind, în 1922, Comisia Consultativă Heraldică – al cărei prim preşedinte a fost.
A fost considerat creatorul Şcolii critice în istoriografia română, activitatea sa ştiinţifică concentrându-se, în principal, asupra a două mari puncte: originea şi dezvoltarea poporului român şi modul de formare al Ţărilor Române ca state de sine stătătoare.
Tradiția istorică în chestiunea originilor române, a elaborat câteva cursuri de istoria românilor. A editat în limba germană studii din istoria Bucovinei (reeditat în română la Chișinău în 1992), despre istoria spațiului Bucovinei până la 1775.
Dintre operele scrise, amintim: “Dragoş şi Bogdan, fondatorii principatului românesc” (1884), “Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană de A. D. Xenepopol. Dare de seamă critică” (1885), “Radul Negru şi originele Principatului Ţări Româneşti” (1891-1892), “Papa Formosus şi tradiţia noastră istorică” (1900), “Românii în Dacia Traiană până la întemeierea principatelor” (“Chestiunea română”, 1902), “Tradiţia istorică în chestiunea originilor române” (1907), mai scrie sursa citată.

A publicat documente descoperite în arhive, la Viena, între care: “Acte privitoare la instalarea episcopului Dosoftei în Cernăuţi la 30 ianuarie 1872. Culegere din Arhiva Ministerului I.R. de Războiu din Viena”, 1890; “Documente inedite privitoare la istoria românilor”, 1392 etc.

Dimitrie Onciul a decedat la București, în ziua de 20 martie 1923 și a fost înmormântat în Cimitirul Central al orașului Cernăuți.

Vezi si

Flutur: A fost emis acordul de mediu pentru tronsonul Suceava-Siret al Autostrăzii A7

Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a anunțat că vineri, 1 martie 2024, a fost …