Friday , March 29 2024

Un an de la infama Ordonanță Militară nr. 6. Circuitul nedreptăților care au dus la carantinarea Sucevei și la ostracizarea sucevenilor

Cum s-a ajuns la Ordonanța Militară nr. 6 – probabil cea mai abuzivă măsură luată de vreun guvern postdecembrist. Diferența între fake-news guvernamental – „În acest moment considerăm că sunt până în 1.000 de persoane care sunt purtători și care circulă liber prin Suceava. Pentru asta avem și motivul carantinării Sucevei” – și realitatea din acte – 593 de cazuri au fost înregistrate în județul Suceava – nu a fost nici acum explicată. Câteva date ale tabloului și care au susținut abordarea panicardă: primar în izolare la domiciliu, președinte de Consiliu Județean testat pozitiv și linșat mediatic fiindcă figura în acte drept „medic”, director medical de spital chemând salariați la ședință fără a lua în calcul pe cei bolnavi, 8 din 18 persoane care au decedat în România din cauza coronavirusului erau din Suceava

Astăzi se împlinește un an de când Guvernul a decis, prin Ordonanța Militară nr. 6, instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. O nefericită zi în care Guvernul României a luat decizia de a încercui cu trupe ale Armatei municipiul Suceava și câteva localități limitrofe de parcă era o stare de război.

Totul din cauza a câteva sute de persoane diagnosticate cu noul coronavirus și pe fondul unei panici care s-a generalizat inclusiv din cauza greșelilor făcute la Spitalul Județean în care regulile de protecție nu au fost respectate de mulți medici, inclusiv directorul medical.

Cu exactitate nu se poate spune câte persoane din Suceava au fost diagnosticate cu COVID-19 pentru că procedurile erau atât de defectuoase încât nu erau menționate persoanele, ci doar testele. De altfel, la acea vreme, testările încă se făceau în mare parte la Iași iar când s-a făcut pentru personalul spitalului județean, nu s-a respectat niciun fel de măsură de protecție/distanțare fizică. Aceasta la două săptămâni de la instituirea stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, România era departe de ceea ce presupune a avea o capacitate optimă de testare COVID-19 la nivel de județ.

Dar ce mai contează cât de multe și mai ales cât de precise sau nu erau testările la acea vreme?! Ministrul de atunci al Sănătății, Nelu Tătaru, a lămurit problema „în doi timpi și trei mișcări”: fără a prezenta niciun fel de probe, ci doar declarând că la Suceava sunt o mie de persoane care au noul coronavirus și umblă libere prin oraș. „Şi în acest moment considerăm că sunt până în 1.000 de persoane care sunt purtători și care circulă liber prin Suceava. Pentru asta avem și motivul carantinării Sucevei”, a spus el.

Diferența între aprecierile nesusținute cu probe de către ministrul Nelu Tătaru și testele efectuate – este drept că și aici autoritățile erau „pe minus” – este însă uluitoare. Dacă ministrul vorbea în data de 30 martie despre aproape o mie de cetățeni doar din municipiul Suceava care sunt infectați cu noul coronavirus, situația din acte arăta altfel: din 2109 cazuri de infectări cu noul coronavirus, 593 au fost înregistrate în județul Suceava.

Simplul fapt că a fost carantinat orașul, nu persoanele despre care făcea referire sinistrul ministru de la acea vreme demonstrează lipsa de soluții. De altfel, de unde putea să știe Nelu Tătaru că sunt o mie de persoane bolnave de COVID-19 când anchetele epidemiologice se făceau pe repede înainte iar testarea contabiliza doar cazurile, nu persoanele?

Bineînțeles că este un context mai amplu în care ministrul de atunci al Sănătății nu a ratat ocazia de a da vina pe „transmiterea comunitară accentuată, accelerată și pe fondul multor persoane infectate, dar și pe fondul unor necorelări sau erori medicale, ale managementului local, cât și al unor anchete epidemiologice care nu și-au găsit finalul, având în vedere că majoritatea celor care trebuiau să facă aceste anchete sau cei care tratau au fost afectați”. Oricine era pasibil să fie găsit vinovat. Totul numai pentru a se justifica măsura carantinării. Nimeni nu s-a opus cu vehemență și cu putere.

Cum s-a ajuns la “Dezastrul de la Suceava”

Cum s-a ajuns la așa ceva? Să dăm „filmul” puțin mai înainte: vedem că – spre exemplu – pe data de 26 martie era anunțat în media centrală și locală că 170 de pacienți și cadre medicale (27 de medici, 30 de asistenți și 13 infirmiere) din Spitalul Județean de Urgență Suceava au fost diagnosticați cu noul coronavirus iar dintre ei 90 sunt din Suceava și restul din alte localități, dar mulți alții așteptau rezultatele. Cel mai probabil, datele reflectau realitatea din ziua precedentă. Era exact genul de știre care bombarda media locală și națională la acea vreme. Nu singura știre, ci doar genul de știre (s.n). În orice caz, numărul de infectări confirmate în România a urcat la 1.029, noile cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore fiind în număr de 123, dintre care 23 erau în stare gravă.

În schimb, de mai bine de o săptămână, pe toate buletinele de știri se discuta despre „dezastrul de la Suceava”. Foarte mult s-a pus accentul pe decizia directorului medical de atunci al spitalului, Mircea Macovei, care i-ar fi chemat pe data de 23 martie pe toți medicii și asistenții în spital, la o ședință, deși până la acest moment fuseseră depistați deja 20 medici și asistente ca purtători ai coronavirusului.

Tot în preajma acelorași zile, făcuse „carieră” prin media centrală știrea cum că și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a fost testat pozitiv cu noul coronavirus și apoi internat la secția de boli infecțioase a spitalului județean. Fiind șeful administrației județene, Flutur participase la multe discuții cu cadrele medicale și probabil pe fondul acesta s-a infectat cu SARS-CoV-2 . De aici până la dezastrul mediatic cu fel de fel de știri și titluri bombastice nu a fost decât un pas. Pe drept sau nu, cu certitudine Gheorghe Flutur a fost linșat mediatic iar acel act din care rezulta că a fost testat în calitate de „medic” a făcut deliciul presei și a politicienilor în pană de idei anti-Flutur. Nu era chiar foarte greu de găsit sau reclamat nereguli, dar atunci cele legate de coronavirus păreau mai „convingătoare” și apetisante.

Între timp, pe fondul penuriei de proceduri eficiente și a panicii create, a fost destul ca un singur angajat al Primăriei Suceava – de la departamentul de relații cu publicul – să fie diagnosticat cu noul coronavirus că deja accesul în instituție a fost restricționat, numeroși angajați fiind trimiși în izolare, inclusiv primarul Ion Lungu. Situația a apărut pe data de 23 martie, când Nelu Tătaru făcea drumuri dus-întors la Suceava iar știri precum testarea necorespunzătoare a angajaților spitalului județean erau pe toate buletinele de știri. Închiderea Primăriei și izolarea primarului era, din nou, exact genul de știri de care era nevoie pentru a susține, ulterior, mediatic, faptul că la Suceava este situația tot mai critică și care, la o săptămână – pe fondul creșterii numărului de teste pozitive (nu se știe exact câte persoane) – a condus la carantinarea Sucevei.

În schimb, Nelu Tătaru pozase până la acea vreme într-un personaj implicat, care a fost în vizită la Suceava și nu ezita să facă declarații pe un ton grav despre situația de aici. Îl ajutau cifrele de la acea dată – cele 8 decese de la Suceava (dintre cele 18 decese cauzate de coronavirus la nivel de țară) până pe data de 26 martie erau prezentate ca o mare tragedie – iar lipsa de logistică fie și numai pentru testare COVID-19 nu a făcut decât să amplifice panica.

În 26 martie 2020, Nelu Tătaru – fost manager al spitalului municipal Huși și propulsat de PNL pe un fotoliu de secretar de stat la Ministerul Sănătății – ajunge ministru în urma demisiei lui Victor Costache, demisie înaintată la o lună de la depistarea primului român depistat cu noul coronavirus. Din nou, și această știre este pusă cumva în relație cu „dezastrul de la Suceava”.

De altfel, nici nu se dorea testarea populației în masă pentru că una din neînțelegerile majore din cercul de guvernare era legată de ideea susținută de Victor Costache pentru testarea Bucureștiului. Nu s-a vrut pentru Capitală – nici măcar cunoscutul și apreciatul dr. Alexandru Rafila nu a văzut, tehnic, posibilă această inițiativă – și astfel era clar că pentru Suceava nici nu se punea problema. La acea vreme. Iar asta doar ca simplu exemplu a penuriei de proceduri eficiente și de idei bune.

Încă nu ajunsese Nelu Tătaru ministru al Sănătății și era deja vechiculată ideea transformării spitalului județean de urgență de la Suceava (cu o capacitate de 1.300 de paturi) în spital regional COVID. Nu puține erau mințile înfierbântate de la București care susțineau astfel de idei și care arătau cu degetul spre „cei de pe plan local” care considerau desființarea chiar și temporară a spitalului nu este binevenită.

Președintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hâncu a adresat o scrisoare autorităților în care atrage atenția că urgențele, nașterile, accidentele, infarcturile sau bolnavii cronici care au nevoie de tratament oncologic sau dialize vor avea de suferit dacă vor fi mutați în alte orașe. Dr. Sorin Hâncu a propus ca un nou spital, aflat la Fălticeni, care nu a fost încă inaugurat, să fie transformat în centru regional pentru tratarea COVID-19. Demersul lui Sorin Hâncu a eșuat cam odată cu intrarea Sucevei în carantină.

Ordonanță Militară nr. 6 – Probabil cea mai abuzivă măsură luată de vreun guvern postdecembrist

La un an de la nefericita Ordonanță Militară nr. 6 se poate spune clar că, indiferent de justețea sau injustețea motivelor care au stat la baza, actul normativ în sine a fost făcut „pe picior”. „Se instituie pe perioada stării de urgență, măsura de carantinare în municipiul Suceava și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei”, este textul primului articol din care se pot desprinde cel puțin două observații.

Prima este aceea că Adâncata nu a avut niciun caz de coronavirus și, totuși, a fost plasată în carantină. Dar nu a contat decât frica, panica, obediența, lipsa de profesionalism nu doar a celor de la Suceava arătați cu degetul, ci și a celor care nu dau ora exactă cu precizia altor capitale civilizate. Probabil că este cea mai abuzivă măsură luată de vreun guvern postdecembrist – nu toate au fost chiar total democratice, ci doar în aparență (n.r.) – și care nu are nicio justificare în afara panicii și a lipsei de profesionalism.

A doua este legată de Salcea care de mai bine de 15 ani era oraș. Cu acte în regulă. Dar ce mai conta asta pentru „top-gun-ul” Marcel Vela și Guvernul de atunci? O „mică eroare” care nu a fost îndreptată nici la ordonanța militară nr. 12 din 13 mai 2020, când Suceava a fost scoasă din carantină și când Salcea tot comună figura. Dar la ce se puteau aștepta sucevenii care au fost carantinați la hurtă și li se povestea, ulterior, de imunizarea de turmă?!

Se instituie pe perioada stării de urgență o zonă de protecție, ca perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava”, este textul celui de-al doilea articol. Cu alte cuvinte, (ne)cartografii de la București (nu poate fi vorba de cărturari) au considerat că zona de protecție trebuie să aibă o distanță de peste 100 de kilometri la vest, deoarece COVID-ul sare peste munți și poate ajunge foarte repede chiar de la Cârlibaba sau de la Coșna, dar se mișcă mai greu spre est de Suceava, împiedicându-se vreo 15 kilometri mai încolo, cam pe la Dumbrăveni și nu mai este un pericol pentru Botoșani.

La un an de la acest episod urât care a scos în evidență nu doar lipsa de eficiență a unora din cei care conduceau destinele sucevenilor, ci mai ales a celor plantați la București pe diverse funcții, una din cele mai bune concluzii o dau chiar datele oficiale: incidența cazurilor de COVID-19 la București este de peste 7 la mie iar la Suceava abia dacă depășește 1 la mie, județul fiind ultimul pe țară. Desigur, asta dacă nu vine în următoarele zile vreun alde Nelu Tătaru să mai găsească, fără probe, vreo mie de infectați de noul coronavirus care umblă nestingheriți prin Suceava. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Cinci persoane rănite după ce un microbuz s-a răsturnat la Prisaca Dornei (FOTO)

Vineri dimineață, în jurul orei 06.45, un microbuz în care se aflau șase persoane s-a …