Tot ce trebuie să știți despre noua admitere la liceu, despre Bacalaureat și salariile dascălilor

Proiectele de legi ale Educaţiei, aflate în dezbatere publică din 27 februarie, au fost aprobate în şedinţa de Guvern de miercuri, 29 martie şi vor fi transmise pentru dezbatere şi adoptare în Parlament, în procedură de urgenţă, a anunţat ministrul Educaţiei, Ligia Deca, legile urmând a fi discutate, cel mai probabil, într-o comisie reunită a celor două comisii de Educaţie, cele din Senat și din Camera Deputaților. Noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat vor intra în vigoare cel mai devreme în 2027.

“Am primit toate avizele, am integrat punctele de vedere venite de la experţii tuturor ministerelor care un cuvânt de spus în ceea ce înseamnă procesul educaţional, au fost prezentate în şedinţa de Guvern de astăzi şi suntem în momentul în care forma lor agreată în Guvern merge pentru dezbatere parlamentară. A fost aprobată o procedură de urgenţă, în aşa fel încât în Parlament să putem purta discuţia cu Comisiile reunite de educaţie. Intrăm astfel într-o nouă dinamică şi mă bucur că putem intra într-o dezbatere cu membrii Parlamentului, în aşa fel încât, în cel mai scurt timp posibil, să putem începe, să putem demara reformele atât de necesare pentru sistemul de educaţie”, a precizat Ligia Deca, într-un briefing de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului.

Ea a precizat că pachetul de legi se bazează pe viziunea generată de proiectul “România Educată”. “Proiectul a reunit dezideratele şi viziunea în ansamblu a societăţii în ceea ce priveşte educaţia la orizontul anului 2030, iar legile educaţiei vin alături de reformele deja incluse în PNRR să ne conducă către acele obiective pe care ni le-am propus. Şi, aici, foarte pe scurt, mă pot referi la centrarea sistemului educaţional pe elev, stimularea potenţialului pe care fiecare copil îl are şi acompanierea potenţialului de la educaţie timpurie până la maturitate, până la învăţarea adulţilor. Ne referim şi la deziderate care ţin de creşterea calităţii şi creşterea nivelului de alfabetizare funcţională. Ne referim, sigur că da, şi la creşterea echităţii, reducerea abandonului şcolar, tot ceea ce ţine de desegregare şi de includerea copiilor diferiţi, cu particularităţi diferite, în şcoli, în aşa fel încât să putem beneficia de acest potenţial minunat pe care copiii români îl au”, a punctat Ligia Deca.
Ministrul Educaţiei a susţinut că au fost incluse în cele două legi şi lecţiile învăţate ca urmare a “crizelor succesive” din ultimii ani. “Fie că ne referim la pandemie şi la digitalizarea pe care sistemul educaţional a experimentat-o în această perioadă şi care se va transforma într-o normalitate la nivelul şcolilor, fie că ne referim la crize de tip geopolitic, precum războiul din nordul ţării, care ne învaţă să punem accent pe rezilienţă, pe educaţie media, pe combaterea ştirilor false, pe gândire critică şi pe subiecte mai tehnice, dar foarte necesare, cum sunt de exemplu cele legate de siguranţa cibernetică”, a arătat Ligia Deca, citată de Agerpres.

Pachetul legislativ privind Educația reprezintă un jalon în PNRR şi va beneficia de o finanţare consistentă pentru implementare, 3,6 miliarde de euro, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă. “O să începem şedinţa de guvern având astăzi, în final, proiectele de legi ale educaţiei. Vor intra în dezbaterea finală în şedinţa de Guvern. Este pachetul de legi pe care cu toţii îl aşteptăm pentru că educaţia, alături de sănătate, reprezintă domeniile prioritare ale guvernării. Şi, aşa cum a avut timp să poată să intre în dezbatere la nivelul specialiştilor, la nivelul mediului asociativ, sigur, la nivelul ministerului şi a tuturor celor care sunt preocupaţi de modul în care se pun bazele educaţiei în viitor, doresc să subliniez că s-a avut în vedere şi expertiza Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea, s-a avut în vedere şi expertiza de la nivelul Uniunii Europene şi am convingerea că tot ceea ce s-a urmărit prin proiectul ‘România Educată’ a reuşit să fie cuprins în acest pachet legislativ “, a declarat Nicolae Ciucă.
Premierul a subliniat că pachetul de legi constituie şi un jalon în cadrul PNRR şi beneficiază şi de o sumă consistentă pentru implementare, 3,6 miliarde de euro. “Sunt convins că, după ce vor fi aprobate astăzi în Guvern şi vor intra în dezbatere şi aprobare în Parlamentul României, vom avea, aşa cum spuneam, în final, un pachet de legi care să fie pentru educaţie şi pentru viitorul României”, a declarat Ciucă.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat miercuri că noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării noii legi, ci, cel mai devreme, în 2027, dacă proiectul va fi adoptat în Parlament până la finele acestui an şcolar. Ea a făcut precizarea miercuri, în aceeași conferinţă de presă de la Palatul Victoria, după adoptarea în Guvern a pachetului de legi ale Educaţiei.

“Subliniez din nou – noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării legii, ci vor intra în vigoare fie cel mai devreme în 2027, pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, dacă adoptăm legea în Parlament până la finalul acestui an şcolar, fie vorbim despre 2028 sau chiar 2029, să vedem cât durează refacerea planurilor cadru şi a programelor de la liceu. Deci nu este o chestiune care se întâmplă de azi pe mâine. Vom asigura predictibilitate în sistem”, a precizat Ligia Deca.

Admiterea la liceu: Întâi Evaluare Națională pentru 40% din locuri, din care 10% sunt alocate elevilor romi și celor cu cerințe speciale, apoi concurs pe 60% din locuri, la liceele cu concurență. Nu e clară ponderea notelor la cele două examene

Întrebată care este argumentul pentru care a fost păstrată forma de admitere la liceu şi cu Evaluare Naţională şi cu examen separat, ministrul Educaţiei a explicat că varianta prevăzută în proiect privind admiterea la liceu a fost preferată în urma observaţiilor primite de la actorii implicaţi în educaţie.
“Această formulă pe care pachetul legislativ o include este o formulă la care am ajuns tocmai în urma feedback-ului primit de la actorii în educaţie. Dacă vă aduceţi aminte, vara trecută, în dezbatere publică, formula propusă a fost 90% din locuri scoase la concurs pentru profilurile unde exista concurenţă şi unde liceul îşi dorea. Am ajuns la o formulă cu 60%. De ce? Tocmai în ideea în care un copil care are o zi proastă şi nu performează la examenul care i-ar aduce o potrivire mai bună cu profilul mai are şansa ca pe baza notelor de la Evaluarea Naţională să aplice pentru profilul respectiv din acel liceu, să mai aibă o şansă de a fi distribuit acolo. Este o formulă care, în opinia noastră, îmbină nevoia de potrivire cu profilul, cu ceea ce îţi alegi să faci pentru următorii patru ani în liceu, cu nevoia de a asigura echitate în sistem”, a afirmat Ligia Deca.
Ea a precizat că prima dată se va da Evaluarea Naţională pentru toată lumea, urmând ca elevii care doresc să poată merge la concursurile organizate numai acolo unde a existat concurenţă, pe acele profiluri, şi acolo, sigur, unde liceul îşi doreşte să organizeze un astfel de concurs.
Ministrul Educaţiei a dat lămuriri şi cu privire la procentul stabilit prin proiect, de 60%. “60% din locurile pe profilurile unde a existat concurenţă vor putea fi scoase în concurs. Pentru celelalte 40% se va putea concura exclusiv pe baza notelor de la Evaluarea Naţională, iar din aceste 40% un procent de 10% vor fi acordate prioritar pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau pentru elevii romi”, a arătat ministrul.
Referitor la cât va conta nota de la Evaluarea Naţională şi cât va conta cea de la examenul pentru locurile scoase de concurs, ea a spus că acesta este un detaliu care va fi stabilit în metodologiile subsecvente de organizare a concursului de admitere: “Este un subiect pe care o să îl aprofundăm cu specialiştii de la Centrul Naţional pentru Evaluare”.

Bacalaureat: Competențele se pot da în timpul anului școlar și includ examene scrise la două limbi străine și la o disciplină complementară profilului. Examen propriu la liceele tehnologice

Ligia Deca a arătat că propunerea referitoare la Bacalaureat nu s-a schimbat ca urmare a avizării interministeriale. “Cea care a fost făcută publică, cu toate acele variante în funcţie de profil şi specializare, rămâne în picioare. Ceea ce apare nou faţă de varianta de Bacalaureat pe care o avem acum este că multe dintre probele de competenţe se pot da în timpul anului şcolar, în timpul clasei a XII-a, în aşa fel încât în vară să nu avem decât patru probe, dacă ei aleg să le dea mai devreme pe celelalte, reducând astfel încărcarea la finalul anului şcolar, în vară”, a explicat ea.

Conform noii legi, Bacalaureatul va avea mai multe probe de competențe decât în prezent, iar elevii de la profilul tehnologic vor avea un examen propriu, în funcție de specializarea pentru care se pregătesc, iar EduPedu a detaliat pentru fiecare filieră și profil ce examene vor da absolvenții la Bacalaureat:

La filiera teoretică, profilul real, specializarea Matematică-Informatică, elevul de clasa a XII-a va susține în timpul anului școlar două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane. După care, în sesiunea propriu-zisă de bacalaureat, după terminarea clasei a XII-a, elevul de la mate-info are probă orală și scrisă la Limba și Literatura Română, o altă probă scrisă la Matematică și încă una la o disciplină la alegere dintre Informatică, Chimie, Fizică sau Biologie.

Filiera teoretică, profilul real, Științele naturii. În clasa a XII-a sunt două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane. După absolvire, în sesiunea de BAC susține proba orală și apoi scrisă la Limba și literatura română, proba scrisă la una dintre disciplinele Fizică, Chimie sau Biologie și proba scrisă la o disciplină diferită de cea aleasă deja, dintre Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică.

La filiera teoretică, profilul uman, specializarea Filologie, în timpul anului școlar în care sunt în clasa a XII-a, elevii susțin două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat elevul în școală, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă de competențe de bază la Matematică. În sesiunea de Bac de după finalul clasei a XII-a elevii de la uman, filologie, dau proba orală la Limba și literatura română la care dau apoi și probă scrisă, ca acum, cu subiecte de dificultate mai mare decât toate celelalte filiere. Urmează examen scris la Limba și literatura unei limbi străine și o probă scrisă din una din următoarele discipline: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.

Pentru profilul uman, specializarea Științe sociale, elevii vor avea de susținut, în timpul anului școlar, două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă de competențe de bază la Matematică. În examenul propriu-zis de Bac, probele Română-oral, Română-scris sunt comune cu ale celorlalte profiluri. Apoi este probă scrisă la Istorie și probă scrisă din una dintre următoarele discipline: Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.

Pentru elevii de la filiera tehnologică, toate profilurile și specializările, Bacalaureatul începe în clasa a XII-a, la fel ca la ceilalți, cu două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă care vizează competențe de bază socio-umane sau matematică și care e complementară disciplinelor alese la celelalte două probe scrise. În sesiunea de BAC elevii de la filiera tehnologică susțin proba orală și cea scrisă la Limba și literatura română, apoi proba scrisă la o „disciplină din domeniul de pregătire” și proba scrisă la o „disciplină relevantă pentru profilul real”.

Pentru filiera vocațională nu mai apare nicio diferențiere pentru profilurile pedagogice, ca în prezent. În schimb, toate specializările au cele două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă care vizează competențe de bază socio-umane sau matematică și care e complementară disciplinelor alese la celelalte două probe scrise. Acestea se susțin tot în timpul ultimului an de liceu.

Rectorii vor avea doar 2 mandate, incluzând mandatul în curs la intrarea în vigoare a legilor educaţiei

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a precizat miercuri că rectorii vor putea rămâne în funcţie cel mult două mandate, iar printre acestea se va număra şi mandatul în curs la intrarea în vigoare a noilor legi ale educaţiei. “Atunci când vorbim despre mandatele rectorilor, ştiam deja că este posibil să existe doar două mandate de 5 ani, fiecare dintre ele, fără a mai lua în considerare întreruperile posibile, că este vorba de suspendări, că este vorba de întreruperi din alte motive. Ceea ce am făcut în procesul de avizare interministerială este să clarificăm ce se întâmplă cu mandatul aflat în curs. Adică atunci când intră legea în vigoare, unii rectori vor avea un mandat în curs, acela se numără la maximul de două pe care legea îl prevede”, a afirmat ministrul.

Noutățile privind salariile dascălilor: Debutanţii vor avea cel puţin salariul mediu pe economie – o garanție care va fi introdusă în legea salarizării

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a precizat miercuri că garanţia conform căreia debutanţii din învăţământ vor avea cel puţin salariul mediu pe economie va fi introdusă în legea salarizării.

Ea a menţionat, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Palatul Victoria, că este vorba despre un angajament politic din partea coaliţiei. “Este vorba despre articolul care vorbea despre grila de salarizare care ar porni de la nivelul salariului mediu pe economie. S-a agreat, în discuţia cu reprezentanţii sindicatelor, care a precedat şedinţa de Guvern, ca această garanţie să fie introdusă în legea salarizării. Angajamentul politic există în continuare din partea coaliţiei, ca debutanţii în învăţământ să plece de la salariul mediu pe economie ca nivel minim, pentru a fi stimulaţi şi pentru avea cei mai buni profesori la clase. (…) Această decizie s-a luat pentru a exista o unitate legislativă, pentru a nu avea o prevedere care să vizeze direct grila salarială într-o lege specială”, a spus Ligia Deca.

Ea a declarat că au existat discuţii în acest sens cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi Finanţelor şi că este mai potrivit din punct de vedere al tehnicii legislative ca prevederea respectivă să fie introdusă în legea salarizării. “Au existat discuţii, în procesul de avizare interministerială, care este formula din punct de vedere al tehnicii legislative cea mai potrivită, în aşa fel încât să asigurăm şi o ordine din punct de vedere legislativ, al tehnicii în acest sens, cât şi să garantăm ceea ce deja ne-am angajat politic atunci când am lansat în dezbatere legile educaţiei”, a afirmat Ligia Deca.

Totodată, discuţii despre grila de salarizare vor avea loc după sărbătorile de Paşte. “Noi am avut o serie de discuţii cu federaţiile sindicale, am înaintat deja către Ministerul Muncii o serie de propuneri vizavi de cum ar putea să arate grila salarială plecând de la acest principiu, că pleacă de la nivelul salariului mediu brut pe economie. S-au agreat discuţii între reprezentanţii Ministerului Muncii, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi federaţiile sindicale, imediat după sărbătorile de Paşte. Avem şi un grup de lucru constituit de Ministerul Muncii, deci este practic în proces de elaborare Legea salarizării, împreună cu partenerii sociali”, a afirmat Ligia Deca.

În altă ordine de idei, ea a precizat că educatoarele din grădiniţe nu vor avea nevoie de studii superioare pentru a se putea angaja. “Pentru a primi dreptul de a intra în sistem, deci de a fi încadrate în unităţile de învăţământ preuniversitar, este nevoie de Liceul Pedagogic cu specializarea respectivă de educaţie timpurie. Sigur că există posibilitatea ca, mai departe, să urmeze şi o licenţă axată pe educaţia timpurie şi atunci să fie încadraţi altfel în grila salarială. Dar există posibilitatea ca cei care care au terminat Liceul Pedagogic să fie încadraţi direct”, a declarat ministrul.  

 Fără sintagma „ideologie de gen” în textul noii legi a educației

În ziua în care Guvernul a adoptat noul pachet legislativ privind Educația, Ligia Deca a abordat și subiectul diversității în școli, subliniind că noţiunea de “diversitate”, aşa cum este definită în lege, se referă la particularităţile copiilor, dar că nu există în text sintagma “ideologie de gen”. Ea a adăugat că reprezentanţii ministerului poartă un dialog continuu cu reprezentanţii cultelor.

“Diversitatea, aşa cum este ea definită în lege, se referă la particularităţile copiilor. Mi se pare că este absolut normal. Vin din Dobrogea, unde diversitatea este o caracteristică a şcolilor. Mi se pare normal ca un copil care provine din mediul rural să fie la fel de sprijinit ca un copil care vine din mediul urban, ca un copil stângaci să fie la fel de bine stimulat ca un copil care este dreptaci. Cred că diversitatea este o bogăţie în educaţie şi definiţia din actul normativ subliniază acest lucru. Motto-ul UE este ‘Uniţi în diversitate’, deci nu avem în niciun fel intenţia ca prin pachetul legislativ să ne referim la ceea ce am văzut şi eu în declaraţia cultelor. Nu avem nicăieri în lege sintagma ‘ideologie de gen’. Din acest punct de vedere, eu cred că legile sunt clare. Sigur, dacă sunt îmbunătăţiri în Parlament, ele se pot face”, a subliniat ministrul Educaţiei. (C.A.)