Studiul de fezabilitate pentru pădurea-parc de la Zamca a fost finalizat. Ce dorește să facă Primăria Suceava acolo

Deși a început mai târziu, se pare că documentația cu privire la modernizarea pădurii – parc de la Zamca a fost finalizată mai repede decât cea pentru pădurea-parc de la Şipote. Cel puțin așa rezultă dintr-un demers al Primăriei Suceava care vrea să obțină acordul de mediu de la Agenția de Protecție a Mediului Suceava pentru pădurea-parc de la Zamca, în vreme ce pentru cea de la Şipote încă nu au fost semnale pentru asta. Ba dimpotrivă, așa cum am menționat într-o ediție precedentă din cotidianul Obiectiv de Suceava – citând chiar cele spuse de primarul Ion Lungu – încă nu este definitivat foarte clar ce se va putea face la Şipote în condițiile în care se discută despre o limitare a fondurilor europene.

Dar revenind la pădurea parc Zamca, iată că deja se știu date mai clare cam ce se dorește și cum va fi „zonificarea” în pădurea-parc Zamca: patru tipuri de zone din care trei active – aparate de acces; cu destinație de agrement; cu destinație culturală – și o zonă pasivă/de loisir constând zone de popas pasive și zone de hamace. În cadrul Studiului de Fezabilitate se propun două scenarii tehnico-economice. Scenariul recomandat prevede realizarea lucrărilor de amenajare a pădurii-parc așa cum sunt prezentate în cap. III.1. Rezumat. Scenariul alternativ presupune lucrări minime, de toaletare și tratare împotriva bolilor și dăunătorilor a arborilor aflați în zona acceselor în pădure. Scenariul optim este primul scenariu, care presupune transformarea pădurii Zamca prin amenajări caracteristice tipologiei de pădure-parc. Prin acest scenariu se oferă locuitorilor municipiului Suceava un spațiu verde întins, dotat și echipat corespunzător, care oferă un cadru propice diferitelor activități de petrecere a timpului în aer liber. Perioada de execuție a lucrărilor de construire este de 24 luni.

Datorită diferențelor însemnate de relief, se deschid perspective impresionante asupra pădurii, a pârâului Şcheia și a fondului construit din comuna Şcheia. Vegetația va fi conservată și protejată; toate intervențiile se vor realiza fără extragerea de arbori. Pe parcursul lucrărilor de execuție arborii vor fi protejați în mod corespunzător. Se vor realiza lucrări de întreținere și toaletare a arborilor în zonele amenajate, acolo unde este cazul.

Cele două tipuri de popas (activ și pasiv) vor fi spațializate în mai multe moduri: zonă de popas de tip amfiteatru; tip zonă de regrupare; tip yoga, pârtie de săniuș; tip circuit biciclete. În funcție de declivitatea terenului, se vor amenaja puncte de belvedere.

Zone de popas pasiv, care vor fi dotate cu: zone de șezut simple (bănci) sau complexe (amfiteatre), coșuri de gunoi, rastele de biciclete, grătare pentru arbori cu elemente de susținere etc. Acolo unde este cazul, vor fi amplasate plase de siguranță suspendate, care vor forma un loc de ședere inovativ.

 

Zone de popas activ, care vor fi dotate cu: zone de șesut simplu (bănci) sau complexe (amfiteatre), coșuri de gunoi, rasteluri de biciclete, grătare pentru arbori cu elemente de susținere, echipamente de fitness, echipamente de joacă etc.  Caracterul zonelor de activități va fi corelat cu traseul pe care vor fi amplasate, pentru a susține zonificarea aleasă a pădurii-parc. Spre exemplu, pe traseul cultural-educativ va fi amplasată o „Şcoală” în aer liber. Traseul cultural-educațional este amplasat în nordul amplasamentului și face legătura între cele două obiective culturale din proximitate – Mănăstirea Zamca și Ruinele Cetății șcheia. Activitățile ce vor afecta solul și subsolul în imediata apropiere a celor două obiective de patrimoniu (pe o distanță de aproximativ 100 m de la limitele parcelelor cadastrale ale acestora) se vor efectua sub supravegherea arheologică a unui arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România și afiliat la o instituție acreditată de Ministerul Culturii să desfășoare cercetări arheologice în România (muzeu, centru universitar, institut academic), în baza unei autorizații de supraveghere arheologică emisă de Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naționale de Arheologie.

Traseul de agrement străbate partea de sud a amplasamentului, având tangență cu traseul cultural din nord. Traseul velo, destinat exclusiv pentru mountain bike, parcurge longitudinal pădurea și are drept capete zona pârâului șcheia/strada Zămcii și accesul din str. Mihail Sadoveanu. Traseul de promenadă din partea de sud a amplasamentului este un traseu accesibil pentru toate grupurile de utilizatori, inclusiv al persoanelor cu dizabilități.

Zonele de hamace vor fi dotate cu: hamace, coșuri de gunoi, rastele de biciclete, grătare pentru arbori cu elemente de susținere etc. Zonele cu construcții ușoare vor fi în număr de patru, cu o suprafață maximă de 15 mp per construcție. Construcțiile ușoare vor fi concepute altfel încât să se încadreze coerent în imaginea pădurii, atât prin conceptul arhitectural-volumetric, cât și prin materialele folosite. Vor fi construcție tip pavilion administrativ; tip librărie/ceainărie și tip punct medical. Pe lângă acestea, vor fi introduse: toalete ecologice; panouri informative; puncte de informare; surse de iluminat.

Toate elementele de mobilier vor fi realizate din materiale sustenabile, precum lemnul, în culori naturale, pentru a nu distona cu pădurea. În conceptul peisagistic de pădure-parc, deschiderea pădurii spre publicul larg se realizează prin elemente care pot fi introduse în peisajul forestier fără a distona, cu scopul de a se păstra caracterul natural. De asemenea, se dorește ca în imaginea de ansamblu să predomine elementele naturale – arborii, pârâul, terenul cu diferențele sale de nivel, care formează un peisaj spectaculos.

Accesele principale propuse sunt: E85 – Intersecție strada George Enescu – strada Vasile Grecu; Strada Zamca; Strada Mihail Sadoveanu. De asemenea, au fost propuse ca accese secundare: Acces stadion; Legătură cu Strada Narciselor; Strada Zamca – Legătură cu Mănăstirea Zamca; Strada Ilie Ilașcu; Strada Traian Vuia/Cernăuți; Strada Zămcii – Legătură cu comuna Şcheia; Zonă acces Strada Cascadei.

 

De ce ar fi importante modernizările pădurilor-parc de la Zamca și Şipote?

 

Reamintim că Pădurea Zamca a fost transferată cu titlu gratuit din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al Municipiului Suceava în vederea realizării amenajărilor specifice pădurii-parc. Ultimul demers a avut loc în 2022 pentru anumite clarificări. Sunt trei parcele de teren cu vegetație forestieră care au făcut obiectul studiului cu privire la modernizarea pădurii – parc de la Zamca: una de peste 99 de hectare, una cu o suprafață de 1,6 hectare și una de vreo 14 ari. Municipiul Suceava dispune doar de parcuri de mici dimensiuni raportat la suprafața totală a teritoriului administrativ. Orice oraș reședință de județ cu o populație numeroasă trebuie să aibă un parc, cu suprafață apreciabilă, împărțit în sectoare distincte destinate diferitelor tipuri de activități recreative ca de exemplu sectoare de odihnă pasivă și activă, sector pentru joacă și recreere destinat copiilor, sector expozițional etc.

Numai că Municipiul Suceava se confruntă cu o serie de constrângeri ce stagnează dezvoltarea sa iar suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este inferioară în raport cu norma Organizației Mondiale a Sănătății (respectiv 24 mp/locuitor). „Lipsa diversității spațiilor de agrement, recreere, precum și posibilitățile limitate de relaxare și deconectare de la tumultul cotidian favorizează rutina, monotonia și scad atractivitatea orașului”, se precizează, printre altele, în memoriul pe care Primăria Suceava l-a transmis la APM în vederea obținerii acordului. Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii necesare pentru recreere activă și lipsa unor zone de agrement cu acces liber pentru comunitate, dar și lipsa de spații amenajate pentru satisfacerea unor nevoie de petrecere a timpului în aer liber sunt alte situații aduse în prim plan de cei care au făcut studiul respectiv. „În aceste condiții, amenajarea Pădurii Zamca reprezintă o prioritate pentru municipalitate (s.red.), dar și un deziderat al tuturor locuitorilor municipiului Suceava având în vedere lipsa unui parc de dimensiuni mari și existența acestui teren cu potențial de dezvoltare în cea mai importantă zonă verde amenajată la nivel local”. (Dan PRICOPE)