Salubrizarea la nivelul județului va fi concesionată din 2022

Totuși, studiul de oportunitate va fi votat de Consiliul Județean abia în luna octombrie și va mai trece, cel mai probabil, o perioadă de timp cât vor fi realizate celelalte documentații – caiet de sarcini, fișă de date a achiziției, formulare, modele tip de contract etc. – la care se adaugă și perioada ca atare a organizării licitației, analizei ofertelor și a soluționării eventualelor contestații, astfel că cele patru contracte prevăzute ar putea fi încheiate ceva mai târziu de data anunțată. Municipiul Suceava va continua să fie deservit de opera­to­rii actuali și nu face obiectul celor patru viitoare contracte propuse prin Studiul de oportunitate cu privire la delega­rea gestiunii serviciilor de colectare și transport de deșeuri la nivelul județului Suceava.

Studiul de oportunitate cu privire la delegarea gestiunii serviciilor de colectare și transport de deșeuri la nivelul județului Suceava a fost finalizat și supus dezbaterii publice, urmând ca odată încheiată această etapă să fie aprobat de Consiliul Județean Suceava. Este primul pas necesar pentru scoaterea la licitație a concesionării serviciilor menționate.

Operatorii desemnați vor trebui să investească în autogunoiere (de diferite capacități) și alte vehicule de colectare, deoarece prin proiect nu s-au achiziționat autogunoiere pentru colectarea, transportul și transferul deșeurilor, precum și în recipienți pentru colectarea deșeurilor. De asemenea, vor trebui să realizeze unele investiții de modernizare/reabi­litare a Stației de transfer Gura Humorului și a Stației de transfer Vatra Dornei. Conform normativelor privitoare la mașini, utilaje și instalații pentru tratarea deșeurilor, durata normală de funcționare este între 8 și 12 ani, iar în cazul recipientelor pentru depozitarea deșeurilor menajere durata este de 6-10 ani. În atare situații, durata propusă pentru contractele de delegare a gestiunii activităților de colectare și transport de deșeuri este de 10 ani.

S-a recomandat această perioadă deoarece sistemul de colectare și transfer se modifică față de situația luată în considerare în Cererea de Finanțare ca urmare a extinderii sistemului de colectare separată la zonele de gospodării „din poartă în poartă”, ceea ce are ca efect o uzură mai mare a utilajelor și recipientelor de colectare.

Ținând cont de situația preconizată pentru funcționarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor Suceava, municipiul reședință de județ va continua să fie deservit de operatorii actuali (nu face obiectul viitoarelor contracte, patru la număr, propuse prin studiul de oportunitate, însă rămâne de văzut dacă propunerea va fi însușită întocmai la realizarea documentației de atribuire și, de asemenea, care va fi rezultatul licitației).

Valori mari de investiții care urmează a fi realizate de viitorii operatori pentru a se putea respecta prevederile legale (colectarea pe 3 fracții a deșeurilor reciclabile, implementarea sistemului de colectare separată a biodeșeurilor, implementarea instrumentului economic “plătești cât arunci”, modernizare/reabilitare stații de transfer existente), o durată mai mică de 10 ani a contractelor de delegare pentru zonele din județul Suceava conduc la costuri mari, reflectate în tarife care depășesc suportabilitatea po­pulației pentru plata serviciilor.

În respectivul studiu a fost estimat că anul 2022 va fi primul an în care va fi delegată gestiunea serviciilor respective, dar trebuie avut în vedere că abia studiul de oportunitate va fi votat de deliberativ în luna octombrie și că va mai trece, cel mai probabil, o perioadă de timp cât vor fi realizate celelalte  do-­cu­­mentații – caiet de sarcini, fișă de date a achiziției, formulare, modele tip de contract etc – la care se adaugă și perioada ca atare a organizării licitației, analizei ofertelor și a soluționării eventualelor contestații. De aceea, credem că anul 2022 va fi cel în care va fi organizată licitația în vederea concesionării serviciilor de colectare și transport deșeuri municipale (formularea este tot mai des uzitată și preferată, din considerente tehnice, în locul celei mai vechi, și anume „deșeuri menajere”), iar posibilitatea încheierii unui contract/contracte în acest sens în 2022 este una destul de limitată.

Cum se va face colectarea deșeurilor la oraș și la sat, la bloc și la casă

Conform analizei efectuate, opțiunea sistemului combinat de colectare este cea recomandabilă și, probabil, va fi și cea de care se va ține cont la ela­­bo­rarea documentațiilor pentru procedura de atribuire a contractului sau contractelor ce concesionare. Recomandarea privind sistemul de colectare a deșeurilor depinde de anumite criterii, și anume: structura zonei de colectare (urbană, rurală), costul sistemului de colectare, numărul de persoane deservite de o pubelă/container, cantitatea de deșeuri generate de o persoană, frecvența de colectare – zilnică, o dată la două zile, o dată la 3 zile, săptămânală – alături de care se va lua în calcul și condiția străzilor și drumurilor – și, nu în ultimul rând, dorința exprimată de UAT-uri.

Spre exemplu, în zonele cu blocuri se recomandă un sistem de colectare a deșeurilor constând în puncte de colectare, amplasate în locații diferite în fiecare municipiu și oraș, prevăzute cu eurocontainere de 1,1 m3, în special în apropierea blocurilor. Punctele de colectare trebuie dimensionate pentru a acoperi nevoile populației deservite. În zonele de blocuri mari (cu 10 etaje și peste 2 scări) sunt recomandate puncte gospodărești mai mari, pentru a cuprinde mai mult de 4 containere de 1,1 mc (câte unul pentru fiecare fracție de deșeuri reciclabile și mai multe pentru deșeurile reziduale). În cazul blocurilor dotate cu sistem de evacuare cu tobogan, sistemul cu puncte de colectare poate fi aplicat doar deșeurilor reziduale, deșeurile reciclabile fiind colectate la punctul gospodăresc prin aport voluntar. Este recomandată renunțarea la această modalitate de colectare a deșeurilor, având în vedere gradul scăzut de igienă asigurat. Colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza în principal pe 3 fracții reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă) pentru a asigura un grad de separare mai ridicat la stația de sortare și obținerea unor materiale reciclabile mai pure și mai valoroase (hârtia/cartonul se recomandă să fie colectate singure pentru a nu fi contaminate de diverse materiale lichide care se pot scurge din recipiente de plastic/metal/sticlă; sticla se recomandă să fie colectată separat pentru a nu mai fi introdusă în stația de sortare, evitând astfel riscuri de accidente în această instalație; plasticul și metalul pot fi colectate împreună pentru că nu prezintă riscurile menționate mai sus).

Pentru case se recomandă ca fiecare casă individuală din orașe și municipii sa fie dotată cu pubele pentru colectarea deșeurilor reziduale (120 litri), sistem care implică un grad mai mare de confort. Acest sistem se implementează deja în localitățile urbane din județul Suceava. Fiecare casă va fi dotată cu saci de colectare separată (eventual de diferite culori), utilizatorii având obligația de a colecta deșeurile de hârtie/carton și plastic/metal în acești saci. În zilele stabilite de operator împreună cu administrația pu­-blică locală și transmise spre informare utilizatorilor, sacii vor fi scoși în fața porții pentru a fi ridicați de mașina de colectare. Populația de la case va scoate în zile diferite cei doi saci la poartă în vederea preluării lor. Pentru deșeurile reciclabile de sticlă (mai dificil de colectat și de manipulat în saci de plastic), se recomandă folosirea platformelor amenajate pe domeniul public al localității, cu suprafață impermeabilizată. Pe aceste platforme vor fi amplasate și containerele pentru restul fracțiilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal) furnizate prin proiectul SMID SV.

În cazul mediului rural, se va ține cont de faptul că drumurile și condițiile caselor individuale în mediul rural diferă de la o zonă la alta în cadrul județului, în anumite sate casele individuale sunt foarte apropiate de strada principală, în altele sunt foarte dispersate pe văi sau dealuri. Pentru deșeurile reziduale, fiecare gospodărie va primi câte o pubelă de 120 l. Este foarte important, pentru operarea cu costuri cât mai eficiente, să se cunoască la nivelul fiecărei localițăti din UAT numărul de case locuite și situația caselor unde accesul vehiculelor de colectare este imposibil din diferite motive (drum neasfaltat, imposibil de practicat pe vreme nefavorabilă etc). Pentru deșeurile reciclabile, populația va primi de la operatorul de salubrizare saci de colectare a fracțiilor de hârtie/carton și plastic/metal, iar deșeurile de sticlă vor fi colectate în containerele verzi primite prin proiectul SMID. Amplasarea acestor containere se va face pe platformele de colectare realizate prin proiectul SMID SV la nivelul UAT-urilor, pe domeniul public al localității și pe suprafețe impermeabilizate, dar destul de accesibile pentru populație, astfel încât colectarea separată a deșeurilor să nu devină o povară. În aceste platforme se vor amenaja și containerele de colectare pentru restul fracțiilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal) achiziționate în proiectul SMID, dar în timp, în funcție de modali­-tatea de colectare care conduce la o rată de colectare mai ridicată la nivelul fiecărei UAT (la aceste platforme sau din poartă în poartă). Containerele de reciclabile vor fi direcționate către locațiile unde populația se adună sau trece destul de frecvent: primărie, școală, magazine, bi­-serici, cămine cultu­rale, piețe de animale, cimitir, stații de autobuze, gări, restaurante, în zonele cu blocuri din localitățile rurale etc. Aceste situații vor fi stabilite la nivelul fiecărei UAT, după primele 6 luni de la începerea contractului. Din cauza costurilor foarte ridicate aferente colectării deșeurilor din zonele rurale (densitate/cantitate de deșeuri scăzută, distanțe mari), se recomandă ca frecvența de colectare în aceste zone să fie de o dată pe săptămână pentru deșeurile reziduale și o dată la 2 săptămâni pentru deșeurile reciclabile (nu în aceeași zi pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile).

Este propus și un plan de creștere a tarifelor calculate însă pe o referință de 20 de ani (2016 – 2037) și unde tariful lunar în mediul urban va ajunge la 14 lei de persoană.

7 zone de colectare în județ. Delegarea operării serviciului de colectare și transport al deșeurilor municipale

Județul Suceava a fost împărțit pe 7 zone de colectare, fiecare dintre ele fiind deservită de una sau mai multe instalații de gestionare a deșeurilor. Po­-pulația rezidentă a județului Suceava la nivelul anului 2019, conform datelor INS, era de 623.896 locuitori, din care 254.212 locuitori în mediul urban și 369.684 locuitori în mediul rural. Zona 1 – Rădăuți – cu o populația totală de 151.926 locuitori, din care 48.592 în mediul urban (Rădăuți – 23.100 locuitori, Siret, Vicovu de Sus, Milișăuți) și 103.334 în rural este deservită, în prezent, de Stația de transfer Rădăuți (realizată cu finanțare europeană atrasă prin POIM) și centrul public de colectare a deșeurilor speciale. Zona 2 – Gura Humorului– cu o po­­-pulație totală de 56.832 locuitori, din care 21.073 în mediul urban (Gura Humorului – 13.523 locuitori, Frasin, Solca) și 35.759 în rural – este deservită de Stația de transfer Gura Humorului (PHARE) extinsă cu centrul public de colectare a deșeurilor speciale. Zona 3 – Fălticeni – cu o populație totală de 99.742 locuitori, din care 34.930 în mediul urban (Fălticeni și Dolhasca) și 64.812 în mediul rural este deservită de Stația de transfer Fălticeni (POIM) și centrul pu­blic de colectare a deșeurilor speciale. Zona 4 – Câmpulung Moldovenesc – cu o populație totală de 36.055 locuitori, din care 16.215 în mediul urban (Câmpulung Moldovenesc) și 19.840 în mediul rural este deservită de Stația de transfer Câmpulung Moldovenesc (POS Mediu) și centrul public de colectare a deșeurilor speciale. Zona 5 – Vatra Dornei – cu o populație totală de 36.354 locuitori, din care 19.331 în mediul urban (Vatra Dornei – 13.992 locuitori – și Broșteni) și 17.023 în mediu rural este deservită de Stația de transfer Vatra Dornei (PHARE) și centrul public de colectare a deșeurilor speciale (POS Mediu). Zona 6 – Moara – cu o po­-pulație totală de 226.237 locuitori, din care 114.071 în mediul urban (Suceava, Cajvana, Salcea, Liteni) și 112.166 în mediul rural este deservită direct de CMID Moara.

Se mai specifică însă în studiul respectiv că municipiul Suceava – despre care se arată că ar avea doar 89.332 locuitori, cifră oarecum apropiată, dar în scădere totuși față de recensământul din 2011 și mult sub nivelul celei prezentate de autorități cu diverse alte împrejurări – nu va fi deservit de operatorul de colectare și transport desemnat la nivel județean. Zona 7 – Pojorâta – cu o populație totală de 16.750 locuitori, din care în mediul rural 16.750, va fi deservită direct de depozitul conform de la Pojorâta (pentru deșeurile reziduale) și de Stația de transfer Câmpulung Moldovenesc (POS Mediu) și centrul public de colectare a deșeurilor speciale (pentru deșeurile reciclabile și fluxurile speciale de deșeuri).

Recomandarea din studiul de oportunitate este de a se încheia patru contracte – rămâne de văzut ulterior cum se va organiza licitația – iar acestea să fie unul pentru zona Rădăuți cu estimare de 22,3 milioane lei pentru contract; altul pentru zona Moara (fără municipiul Suceava) cu estimare de 197,8 milioane lei; unul pentru zonele Fălticeni și Gura Humorului cu o estimare de 321,43 milioane lei a contractului de concesionare pentru 10 ani, iar altul pentru celelalte trei zone de colectare de la munte: Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta și Vatra Dornei cu o estimare de 265,83 milioane lei a contractului de concesio­nare pentru 10 ani. (Dan PRICOPE)