Mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a IX-a din județul Suceava sunt cuprinși în învățământul profesional și tehnic

 În acest an școlar, 56,28% din totalul elevilor înscriși în clasa a IX-a, sunt cuprinși în învățământul profesional și tehnic, ponderea fiind în creștere față de anii școlari trecuți. Domeniile profesionale spre care se orientează elevii sunt mecanică, electric, electromecanică, construcții instalații și lucrări publice, comerț, turism și alimentație, fabricarea produselor din lemn. De precizat că, în perioada 2010-2019, la învățământul liceal și profesional rata abandonului școlar a înregistrat o scădere, de la 4,1 la 1,4.

În Planul Local de Acțiune pentru Învățământul profesional și tehnic, publicat zilele trecute de Inspectoratul Şcolar Județean Suceava, se arată că interesul absolvenților de gimnaziu din județul nostru pentru liceele profesionale și tehnice a crescut în ultimii ani. Astfel, învățământul profesional și tehnic are o pondere în creștere de la 51,75%, din anul școlar 2011-2012, la 56,28% în anul școlar 2022-2023, din totalul elevilor înscriși în clasa a IX-a. Concret, în acest an școlar sunt înscriși în clasa a IX-a 6.215 elevi, iar 3.498 dintre ei sunt cuprinși în învățământul profesional și tehnic.

Județul Suceava a înregistrat creșteri însemnate în anul școlar 2020-2021, perioadă în care a avut cel mai mare număr de elevi cuprinși în învățământul dual și profesional, după județul Iași, raportat la regiunea Nord-Est. Aceștia s-au orientat spre domeniile profesionale căutate pe piața muncii – mecanică, electric, electromecanică, construcții instalații și lucrări publice, comerț, turism și alimentație, fabricarea produselor din lemn. De precizat că la nivelul județului există 30 unități de învățământ profesional și tehnic de stat.

Analiza prezentată de IŞJ Suceava arată că există o tendință de scădere a numărului de elevi per norma didactică la nivel învățământului profesional și tehnic, fapt ce asigură o eficiență a actului educațional. De asemenea, la nivel de județ există cadre didactice calificate, procentul la învățământul liceal fiind de 98,6%, iar la școală profesională de 94,1%. În acest context, în perioada 2010-2019, la învățământul liceal și profesional rata abandonului școlar a înregistrat o scădere, de la 4,1 la 1,4.

Pe de altă parte, clădirile pentru spațiile de pregătire teoretică și practică și infrastructura de utilități necesitată intervenții majore de reabilitare sau modernizări. Cu excepția școlilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanțate de UE sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri dotarea multor unități este învechită. Multe din atelierele existente nu au beneficiat de nicio investiție relevantă în echipamente după 1990, limitându-se la ceea ce s-a putut obține din autofinanțare, donații sau sponsorizări – insuficient cantitativ și calitativ.

Mecanică, industrie textilă și pielărie, comerț, construcții, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică, industrie alimentară, cele mai căutate domenii

În ceea ce privește ramurile economice cu cele mai multe locuri de muncă vacante în județ, deci și cerere pe piața muncii, se remarcă Industria prelucrătoare, Hoteluri și restaurante, Comerț cu ridicata și cu amănuntul, Repararea autovehiculelor și motocicletelor și Construcții.

Pentru învățământul profesional și liceal tehnologic, profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă vizează domeniile mecanică, industrie textilă și pielărie, comerț, construcții, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică, industrie alimentară. Domeniile cu dinamică pozitivă și potențial mare de absorție pe piața muncii sunt comerț, construcții, turism și alimentație – locuri de muncă în creștere, șomaj în scădere, balanță locuri de muncă-șomeri pozitivă sau cu tendință de echilibrare. Fabricarea produselor din lemn cunoaște evoluții contradictorii la nivel județean, prin creșterea locurilor de muncă în paralel cu creșterea șomajului. Dinamica pozitivă a ocupațiilor relevante pentru profilul servicii cu tendință de creștere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de șomeri, balanță favorabilă locuri de muncă-șomeri sau cu tendință de echilibrare.

Pentru școala postliceală, domeniile economic, servicii, sănătate și asistență pedagogică, informatică înregistrează o dinamică pozitivă la nivel județean.

Ca o concluzie, pentru optimizarea ofertei educaționale și creșterea atractivității sistemului ÎPT se are în vedere acoperirea rațională a nevoilor de calificare în teritoriu, eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul și utilizarea optimă a resurselor materiale și umane cu impact în creșterea eficienței calității și serviciilor.

Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și elev. În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învățământul obligatoriu și modulele de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare, iar absolvenții care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor (muncitor calificat). (Oana NUȚU)