Friday , January 28 2022

Fostul senator Ilie Niță, condamnat la 8 ani și 5 luni de închisoare pentru evaziune, vrea să știe numele celui care l-a „turnat” la DNA

Suceveanul Ilie Niță – fost parlamentar ALDE și PSD, condamnat la 8 ani și 5 luni de închisoare pentru evaziune fiscală și acte de comerț incompatibile cu funcția de senator – a cerut, luni, Înaltei Curți, în apel, să îi spună cum îl cheamă pe martorul cu identitate protejată al DNA care a făcut declarații împotriva lui. Înainte de proces, Ilie Niță n-a lăsat din mâini cartea de rugăciuni.
Ilie Niță (dreapta), luni, la ÎCCJ. FOTO: Ionuț Mureșan/Ziare.com

Fostul senator sucevean este judecat, în prezent, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Acuzațiile DNA vizează faptul că Niță, în perioada 2009 – 2017,  în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator în Parlamentul României, ar fi exercitat în fapt atribuţiile de control şi administrare a unei societăţi comerciale, deşi, potrivit statutului societăţii, administrator era o altă persoană. Mai mult, firma sa, SC NIL CONSTRUCT,  fiind în insolvenţă, el ar fi îndemnat un lichidator judiciar să nu-şi facă treaba, permiţându-i astfel să-şi continue activitatea şi să încaseze venituri nedeclarate. De asemenea, Niţă a fost acuzat că a încasat sume mari de bani de la o altă firmă, SC TEONA BUILD SRL, condusă de el printr-un interpus. Nici banii încasaţi de la această firmă nu au fost declaraţi de Niţă la Fisc.  Secția penală a ICCJ l-a condamnat pe Ilie Niță, în data de 25 ianuarie 2021, la 8 ani și 5 luni de închisoare cu executare, însă fostul senator a făcut apel.

Luni, 6 decembrie, așezat în ultima bancă din sala de judecată a Secțiilor Unite a ICCJ – pe care inculpații o numesc „sala Adrian Năstase” – fostul senator de Suceava citea o cărticică de rugăciuni până ca grefierul să facă apelul în dosarul său, relatează Ziare.com.

Președintele completului de judecată, magistratul Daniel Grădinaru, l-a întrebat pe avocatul lui Ilie Niță dacă clientul său dorește să facă declarații în fața instanței de apel. Avocatul a răspuns că Ilie Niță menține ce a spus înainte ca ICCJ să-l condamne la mai bine de 8 ani de pușcărie și că nu are nimic de adăugat. Cu privire la probele pe care Ilie Niță le vrea administrate în apel, avocatul a arătat că se impune efectuarea unei expertize financiar-contabile.

„Se reține marja de profit de 85% (n.r. – în cazul firmelor pretins controlate de Niță) nu de 55% cum e în realitate”, a arătat apărătorul fostului senator, Mihai Giurgea. O altă solicitare pe care avocatul a făcut-o a fost cea cu privire la „dezvăluirea identității reale a lui Popescu Ion”, cu privire la care ICCJ a rămas în pronunțare.

Avocatul lui Ilie Niță și-a întemeiat cererea pe o decizie a CCR cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Codul de procedură penală (Cpp) legate de martorul cu identitate protejată. Este vorba de alineatul 6 al Art. 126 Cpp, găsit neconstituțional de către magistrații de la CCR, sub aspectul faptului că măsurile dispuse de procuror în astfel de cazuri „se menţin pe tot parcursul procesului penal, dacă starea de pericol nu a încetat”.

Mai exact, este vorba de următoarele măsuri: supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare; însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor; protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaraţia sa; audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente

De ce vrea să știe Ilie Niță cine l-a „turnat” la DNA

Întrebat de Ziare.com de ce solicită dezvăluirea identității denunțătorului sub acoperire, Mihai Giurgea, avocatul lui Ilie Niță, a răspuns:

„E mult spus denunțător. Este vorba despre un colaborator cu identitate protejată al Parchetului care dă niște declarații, asimilabil martorului spunem noi. Este vorba despre o persoană care nu are calitatea de investigator, este o persoană privată care a colaborat cu organul de urmărire penală. A dat declarații amănunțite legate de pretinsa activitate infracțională. Noi am cerut (dezvăluirea identității – n.r.) pentru că nu există nicio amenințare la adresa lui și se aplică, prin asemănare, decizia Curții Constituționale cu privire la martorul cu identitate protejată amenințat, despre a cărui măsuri de protecție Curtea spune că nu pot fi menținute sine die. Deci, la un moment dat, trebuie să se indice identitatea lui, în așa fel încât să te poți apăra de respectivele declarații. Pentru că, altfel, se ajunge în situația complet inechitabilă în care este un martor care dă declarații contra inculpatului, iar apoi – același martor, sub altă identitate – dă încă o dată declarații. Deci, practic, avem două declarații incriminatoare date de aceeași persoană, pe care o cheamă diferit astăzi față de mâine. Noi am arătat că la firma respectivă (n.r.- Ilie Niță) nu avea un control de la momentul în care a avut calitatea oficială. Solicitarea noastră și pe fond a fost cea de achitare, iar instanța de fond a dispus achitări pentru mai multe infracțiuni reținute în sarcina domnului Niță în actul de sesizare”, a declarat pentru Ziare.com avocatul Mihai Giurgea.

De ce a fost condamnat Ilie Niță

În mai 2018, fostul senator Ilie Niţă a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operaţiuni incompatibile cu funcţia, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri şi în declaraţii.

Potrivit unui comunicat transmis atunci de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Ilie Niţă, la data faptelor vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator în Parlamentul României, pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, două infracţiuni de evaziune fiscală, patru infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, şi şapte infracţiuni de fals în declaraţii.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei şi Florin Ivanovici, avocat în Baroul Suceava şi reprezentant legal la Casa De Insolvenţă Bucovina IPURL, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi Niculina Niţă, soţia senatorului, director al unei grădiniţe, pentru patru infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane şi patru infracţiuni de fals în declaraţii.

În faţa judecătorilor au ajuns şi Ilie Chitic, administrator al SC Teona Build SRL Suceava, pentru uz de fals în formă continuată, Casa de Insolvenţă Bucovina IPURL, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi societatea Teona Build SRL pentru evaziune fiscală.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul transmis instanţei că, în perioada 2009 – 2017, Ilie Niţă, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator în Parlamentul României, ar fi exercitat în fapt atribuţiile de control şi administrare a unei societăţi comerciale, deşi, potrivit statutului societăţii, administrator era o altă persoană.

“Inculpatul a acţionat în aceeaşi manieră şi după intrarea societăţii în procedură de insolvenţă din dispoziţia judecătorului sindic, deşi prerogativele acestei funcţii au fost preluate de către inculpatul Florin Ivanovici, în calitate de lichidator judiciar”, precizează anchetatorii.

În acest context, arată sursa citată, în perioada 26 aprilie 2013 – 27 septembrie 2017, Florin Ivanovici, la instigarea lui Ilie Niţă, nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu prevăzute de legislaţia primară, în sensul că nu a condus întreaga activitate a societăţii comerciale respective, a tergiversat procedura de insolvenţă pe o perioadă de peste 4 ani, în condiţiile în care activul societăţii se limita la patru autovehicule, din care trei nefuncţionale, procedura nefiind încheiată până la momentul la care judecătorul sindic a dispus înlocuirea sa cu un alt lichidator judiciar şi nu şi-ar fi precizat poziţia de a menţine şi executa sau de a denunţa un contract de parteneriat public – privat încheiat anterior între societatea comercială respectivă şi o unitate administrativ teritorială, despre existenţa căruia avea cunoştinţă.

“Acţionând în această manieră, lichidatorul judiciar a facilitat continuarea activităţii comerciale de către Ilie Niţă, în numele acelei societăţi, perioadă în care acesta a realizat încasări în cuantum total de 871.518 lei, neevidenţiate şi nedeclarate organelor fiscale. Astfel, a fost creat un prejudiciu material în acelaşi cuantum creditorilor firmei respective, întrucât sumele de bani obţinute nu au fost aportate la masa credală în vederea stingerii debitelor”, se menţiona în comunicatul respectiv.

DNA mai arată că, în aceeaşi perioadă, Ilie Niţă, în calitate de administrator al aceleiaşi firme, dar şi al SC Teona Build SRL Suceava, cu intenţie, ar fi ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, pentru activitatea comercială desfăşurată inclusiv în perioada insolvenţei, pentru care a încasat suma totală de 2.929.664 lei, neevidenţiată contabil şi nedeclarată organelor fiscale, având drept consecinţă sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 693.289 lei.

“În perioada 2016 – 2017, Niculina Niţă, în calitate de reprezentant al autorităţii contractante (grădiniţa al cărei director era) şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a semnat mai multe documente esenţiale întocmite în procedurile de achiziţie publică derulate, fapt ce a determinat ca soţul său, Ilie Niţă, având calitatea de administrator în fapt a două societăţi comerciale, printre care şi SC Teona Build SRL, să obţină, în mod indirect, foloase patrimoniale în cuantum total de 146.552 lei, reprezentând totalul valorii a patru contracte de execuţie lucrări. În acelaşi context, în scopul adjudecării celor patru contracte de lucrări, Ilie Niţă a folosit mai multe înscrisuri falsificate cu ocazia organizării licitaţiilor”, notează procurorii.

În acelaşi interval de timp, precizează DNA, Niculina Niţă ar fi consemnat în fals în declaraţiile date în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor că nu are niciun interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, în condiţiile în care cunoştea că soţul său era administratorul în fapt al celor două societăţi comerciale care au adjudecat contractele menţionate.

Anchetatorii susţin totodată că, în perioada 2014 – 2017, Ilie Niţă, cu intenţie, ar fi omis să consemneze veniturile în valoare totală de 2.041.482 lei, încasate în nume propriu, dar obţinute sub aparenţa derulării activităţii comerciale a societăţilor pe care le controla.

“În lunile ianuarie – februarie 2018, Ilie Chitic, în calitate de administrator al SC Teona Build SRL Suceava, cu scopul de a induce în eroare organele judiciare, a depus la dosarul cauzei un înscris falsificat intitulat ‘contract de subantrepriză nr. 14 din 18.02.2013’. Ulterior, o copie a aceluiaşi document a fost depus de inculpat şi la Primăria municipiului Suceava – Direcţia Patrimoniu”, arată DNA.
În cauză s-au constituit părţi civile Primăria municipiului Suceava, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Şcoala Gimnazială Specială ”Sf. Stelian” Rădăuţi.
De asemenea, anchetatorii au pus sechestru pe mai multor bunuri mobile şi imobile ce aparţin lui Ilie Niţă, până la concurenţa sumei de 1.564.807 lei, şi au dispus indisponibilizarea şi instituirea măsurii asigurătorii a popririi de către Senat a sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă lui Ilie Niţă, până la concurenţa sumei de 1.564.807 lei.

Vezi si

Cod galben de viscol în zona de munte a județului Suceava, până sâmbătă dimineață. Rafale de vânt de 100 km/oră

Meteorologii au emis un cod galben de viscol şi vânt puternic la munte, în județul …

One comment

  1. Si eu as vrea sa stiu daca e adevarat ca se bagau bete in roate tuturor celor care vroiau sa se inscrie la licitatia pentru vila tovarasului. Am auzit ca tot el sta in acea vila, rascumparata la pret de nimic prin interpusi.