După un 2022 foarte slab, piața imobiliară suceveană a frânat și mai tare în primele șapte luni ale lui 2023

Din a doua jumătate a anului trecut, OBIECTIV a relatat faptul că piața imobiliară din județul Suceava dă semne de încetinire, iar numărul tranzacțiilor scădea de la lună la lună. După ce totalul tranzacțiilor încheiate în 2022 a fost semnificativ mai mic decât cele din 2021, primele luni ale anului 2023 au confirmat trendul descendent pe care se află piața imobiliară suceveană.

Reamintim că, conform statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în 2022 s-au perfectat în județul Suceava acte de vânzare pentru 18.187 de imobile (case, apartamente și terenuri), față de 19.512 vânzări în anul 2021.

În primele șapte luni ale lui 2023 situația a fost de asemenea destul de rea. Astfel, dacă în perioada ianuarie – iulie 2022 în județ s-au vândut 9.901 imobile, anul acesta, în aceeași perioadă s-au perfectat acte de vânzare- cumpărare doar pentru 9.250 de imobile.

Analizând doar ultimele două luni, putem spune că s-au tranzacționat în iunie 1.412 case, apartamente și terenuri (364 fiind terenuri agricole), iar luna trecută s-au vândut 1.509 imobile (din care 302 terenuri agricole). Comparativ cu aceeași perioadă din 2022 situația ar putea părea oarecum mai bună (1.301 imobile vândute în iunie 2022 și 1.470 în iulie anul trecut). Creșterea însă trebuie pusă în bună măsură pe seama unui număr mai mare de tranzacții cu terenuri agricole în aceste două luni față de anul trecut, în continuare vânzările de apartamente și case fiind “pe minus”.

În întreaga țară, luna trecută s-au vândut peste 50.000 de imobile

În luna iulie au fost vândute, în întreaga țară, 50.731 de imobile, cu 6.312 mai multe față de luna iunie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna iulie este cu 6.579 mai mic față de perioada similară a anului 2022.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iulie 2023, în București – 8.921, Ilfov – 3.401 și Timiș – 2.454.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Olt – 91, Caraș-Severin – 307 și Covasna – 321.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în iulie 2023, a fost de 20.916, cu 2.740 mai mic față de iulie 2022. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.220, Ilfov – 2.109 și Timiș – 1.073. La polul opus se află județele Harghita – 62, Gorj – 81 și Tulcea – 86.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a șaptea lună a anului 2023 sunt Dolj – 964, Arad – 844 și Buzău – 704, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Avertisment al specialiștilor: Schimbările fiscale și creșterea TVA la locuințe vor bloca piața imobiliară și industria de construcții

Majorarea TVA de la 5 la 9% pentru apartamentele sub 120.000 de euro, măsură care se regăsește în noul pachet de măsuri fiscale valabil de luna viitoare, alături de introducerea unor noi impozite și desființarea facilităților existente din breasla construcțiilor, va genera scumpiri în lanț și o criză artificială pe piața de real-estate locală, cu efecte negative asupra încasărilor la bugetul de stat din mai multe surse, consideră Liria Themo, director de marketing al Atria Urban Resort, unul dintre cele mai mari proiecte rezidențiale din București.

Este pentru a doua oară în mai puțin de 12 luni când autoritățile iau în calul majorarea TVA-ul la locuințele nou construite, prima măsură intrată în vigoare în ianuarie 2023 vizând creșterea la 19% a TVA-ului pentru locuințele al căror preț de listă depășea 120.000 de euro (prin scăderea plafonului de la 700.000 lei la 600.000 lei).

Dacă majorarea de la începutul anului a pus în dificultate familii cu copii care doreau un spațiu locativ mai mare și piața apartamentelor de trei camere cu vânzări în declin, majorarea TVA la 9% pentru locuințele sub acest nivel blochează piața achiziției de locuințe noi pentru că generează o scumpire artificială a prețurilor cu cel puțin 4%.

„Cel puțin până în prezent au existat locuințe accesibile pentru clasa de mijloc dar noile măsuri fiscale enunțate pentru domeniul imobiliar – respectiv noua cotă de TVA de 9%, care o înlocuiește pe cea de 5% -, care se suprapun blocajelor deja existente, trag un semnal de alarmă pentru toți cei care vor să-și achiziționeze o locuință în Capitală. Dacă proiectul de OUG va trece în forma propusă, mulți vor fi puși într-o situație dificilă”, explică Liria Themo.

Decizia va avea un efect de bulgăre de zăpadă pentru întreaga piață și va provoca o contracție a încasărilor la bugetul de stat din mai multe perspective, consideră reprezentantul dezvoltatorului imobiliar.

Vânzarea unui număr mai mic de locuințe, din cauza majorării va afecta negativ încasările de TVA și poate determina dezvoltatorii să încetinească ritmul de construcție. Încetinirea ritmului de construcție va avea impact negativ asupra pieței forței de muncă din construcții, și, implicit, asupra încasărilor la bugetul de stat din perspectiva contribuțiilor.

Pe termen mediu, piața va intra din nou în deficit de mână de lucru, mulți lucrători alegând să plece din nou în străinătate pentru a obține venituri. Orice decizie de relaxare a fiscalității în real-estate, adoptată ulterior pentru piața construcțiilor noi, se va lovi de dificultatăți în atragerea de forță de muncă.

”Susținem strategia de creștere a încasărilor la bugetul de stat însă considerăm că o soluție bazată pe orice decizie de majorare a taxelor are nevoie de o analiză care ia în calcul nu doar promisiunile de încasare ci și riscurile pe care le comportă creșterea acelor taxe. Este o decizie de-a dreptul paradoxală

Dacă în criza financiară din 2008, statul a folosit industria construcțiilor pentru a ajuta economia să își revină și a creat programul Prima Casă, acum am putea analiza aceste măsuri ca fiind contraproductive, contraintuitive și antisociale.

Industria construcțiilor are rolul de a pune în mișcare economia, pe orizontală și verticală însă, prin măsuri insuficient analizate poate avea efectul creării unui blocaj în economie. Încetinirea ritmului industriei construcțiilor afectează în lanț companii românești și internaționale care sunt mari contributori la bugetul de stat”, spune Liria Themo.

 Cum s-a modificat de-a lungul timpului cota de TVA la locuințe

Reprezentantul Atria Urban Resort  a făcut și un istoric al modificărilor de TVA în ultimii 15 ani și al efectelor generate de aceste modificări.

• Guvernul a introdus, în 2008, o cotă specială de TVA de 5%, măsură care a reprezentat un instrument esențial de sprijin pentru populația care dorea achiziția unei locuințe, dar și de susținere pentru sectorul imobiliar. De aici au decurs și alte beneficii, cum ar fi creșterea numărului de tranzacții imobiliare, îmbunătățirea colectării de venituri la bugetul de stat, precum și menținerea sau crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcț
• Inițial, plafonul în care se încadrau apartamentele cu preț calculat cu TVA de 5% era echivalentul a aproximativ 100.000 de euro (450.000 lei). În timp, acest plafon s-a dovedit insuficient, astfel că în 2021 s-a propus majorarea acestei sume, însă din momentul lansării propunerii inițiale și până la adoptarea și intrarea în vigoare a acesteia a mai trecut un an.
• Abia la începutul lui 2022, s-a aplicat ceea ce guvernul a aprobat în 2021. Astfel, cota de TVA de 5% urma să se aplice apartamentelor care se încadrau într-un plafon de până la 700.000 de lei, adică aproximativ 140.000 de euro.
• De la 1 ianuarie 2023, s-a redus plafonul de la 700.000 lei la 600.000 lei (echivalentul a 120.000 de euro) pentru aplicarea TVA de 5% pentru locuințe rezidenț Dacă pe 31 decembrie 2022, un apartament cu trei camere de 76 mp utili se vindea la prețul de 125.000 euro ^ 5%TVA # 131.250 euro, de la 1 ianuarie 2023, prețul aceluiași apartament a fost de 125.000 euro ^ 19%TVA # 148.750 euro. O diferență de nu mai puțin de 14%. (O.S.)