De Ziua Bucovinei, a curs cu oferte pentru terminarea axialului Suceava-Iași

Ofertele la licitația pentru continuarea lucrărilor la axialul Suceava – Iași nu au lipsit. Amânată de pe data de 10 noiembrie până de Ziua Bucovinei, termenul de depunere al ofertelor la licitația deschisă nu a mai fost din nou prelungit. Prin urmare, cei care s-au putut încadra să formuleze oferte pe cele două loturi, au trebuit să o facă până pe data de 28 noiembrie, ora 15:00. Iar suspansul nu a fost păstrat, deoarece pe SEAP au fost comunicate datele cu privire la ofertele depuse.

Iar cât privește concurența, aceasta va fi pe ambele loturi ale axialului: DJ 208 limită județ Iași – Budeni – Dolhasca și DJ 208A Suceava – Ipotești – Bosanci – Udești – Liteni – Dolhasca, pe o distanță de 46,199 km (valoarea estimată fiind de 104.582.798,62 lei, fără TVA) și, respectiv, DJ 209C Suceava – Frumoasa – Liteni și DJ 209D Liteni – Stroiești – Costâna – Dărmănești, în lungime de 29,54 km (valoarea estimată fiind de 84.400.159,26 lei, fără TVA). Câte patru oferte au fost depuse pentru fiecare lot în parte. Este vorba de oferte din partea firmei DANLIN XXL, firmei AUTOTEHNOROM, asocierii de firme DEMO-IDIL CONSTRUCT SRL (Leader) cu ofertant KIRLIC GROUP și asocierii societăților EN ELECTRIC PROIECT OFFICE (Leader) cu ofertanți SC CONCRET DRUM SRL și ALPENSIDE.

În cazul firmelor participante, acestea au venit în principiu cu aceiași subcontractanți la fiecare lot, dar cel mai probabil cu condiții/participări diferite pe fiecare lot în parte. În cazul asocierilor de firme participante, numărul de subcontractanți declarați a diferit de la un lot la altul.

Reamintim că, inițial, termenul final de depunere al ofertelor pentru ambele loturi – DJ 208 limită județ Iași – Budeni – Dolhasca și DJ 208A Suceava – Ipotești – Bosanci – Udești – Liteni – Dolhasca, 46,199 km (104.582.798,62 lei fără TVA) și, respectiv, DJ 209C Suceava – Frumoasa – Liteni și DJ 209D Liteni – Stroiești – Costâna – Dărmănești, 29,54 km (84.400.159,26 lei, fără TVA) – era 20 octombrie. Gheorghe Flutur a explicat că a fost o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – aspectul a fost prezentat, de altfel, de către cotidianul Obiectiv de Suceava – și că în urma soluționării respectivei contestații s-a luat decizia ca să fie operate anumite modificări în documentație.

Decizia CNSC – vizavi de contestația depusă de AUTOTEHNOROM – a fost luată pe 26 octombrie, dar pentru a putea fi atacată – în cazul în care CJ Suceava ar considera că se impune acest lucru – era nevoie de motivarea deciziei care nu vine niciodată cu decizia ca atare, ci la un interval de timp mai îndelungat. Este adevărat că de data aceasta decizia a fost pe data de 3 noiembrie, destul de rapid comparativ cu alte situații. Numai că și dacă ar fi venit mai repede, soluționarea unei plângeri la Decizia CNSC era după data de 10 noiembrie. Prin urmare, soluția cea mai practică – dat fiind termenul presant de parcurgere până la 31 decembrie 2023 a lucrărilor rămase de executat ca urmare a denunțării unilaterale a contractului la începutul acestui an – era ca să dea curs deciziei CNSC și să prelungească termenul. Potrivit CNSC, contestația a fost admisă parțial iar măsura prelungirii termenului de depunere pe 28 noiembrie vine ca urmare a faptului că tot CNSC a specificat că „obligă autoritatea contractantă la stabilirea unui nou termen pentru depunerea ofertelor”.

Remarcăm însă, printre altele, că AUTOTEHNOROM fusese liderul asocierii de firme care a denunțat contractele câștigate pe ambele loturi ale axialului și a denunțat contractul cu câteva luni înainte de termenul de predare a lucrărilor. Firma contestatoare a formulat mai multe observații iar CNSC a admis în parte contestația, remarcând că firma a formulat critici față de proiectul tehnic despre care a arătat că ar conține greșeli, dar la licitația pe care a câștigat-o cu câțiva ani în urmă nu formulase aceleași obiecțiuni. De asemenea, este la fel de interesant că dacă în urmă cu câțiva ani societatea AUTOTEHNOROM era lider al unei asocieri, de data aceasta a ofertat iar alte firme au participat în calitate de subcontractanți, nu de ofertanți asociați. Desigur, aceasta nu influențează calitatea ofertei, ci este doar un semnal subtil cu privire la o posibilă repoziționare a unor agenți economici. (Dan PRICOPE)