Concurență acerbă la licitația pentru studiul de fezabilitate al centurii ocolitoare de la Gura Humorului

Nu mai puțin de cinci oferte au fost depuse la licitația deschisă organizată de Consiliul Județean Suceava pentru atribuirea contractului de servicii în vederea realizării studiului de fezabilitate necesar pentru șoseaua de centură a orașului Gura Humorului. Primele trei oferte provin de la ofertanți unici, adică nu de la firme care s-au asociat pentru a putea depune oferta, ci de la firme care participă în procedura respectivă având doar terț și/sau subcontractanți declarați.

Prima ofertă este din partea societății sălăjene SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA – cu sediul în Șimleul Silvaniei – având ca terț susținător compania turcă ERYOL MUHENDISLIK MUŞAViRLIK VE TICARET LIMITED ŞIRKETI cu sediul în capitala Ankara, iar subcontractanți declarați sunt compania ieșeană DANAVI, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, societatea DIADRA IMAGES din Șimleul Silvaniei, precum și societatea ieșeană AQUAPROIECT.

Al doilea ofertant „unic” este compania COPLAN-CONSULTANTI-ARHITECTI-INGINERI cu sediul în Sectorul 1 al Bucureștiului aducând „terț susținător” pe firma mamă COPLAN Aktiengesellschaft din Nürnberg, Germania.

Al treilea ofertant este compania Metrul SA cu sediul în Sectorul 5 din București care a adus compania poloneză IRP BIUROPROJEKTÓW SP. Z O.O. cu sediul în capitala Varșovia atât în calitate de „terț”, cât și de subcontractant declarat. De asemenea, cei de la Metroul SA au mai declarat subcontractant și firma VIAPONTE ROM SRL, cu sediul în Sectorul 2 al Capitalei.

A patra ofertă depusă aparține unei asocieri de firme având ca leader societatea băcăuană RUTIER CONEX XXI S.R.L. iar ceilalți doi ofertanți asociați în procedură sunt EVALCONS TECH SRL Bacău și TOTAL ROAD SRL București.

În fine, a cincea ofertă vine din partea asocierii de firme având ca leader societatea bucureșteană PROSPECT DRILL – terț fiind firma EAST WATER DRILLINGS cu sediul în Capitală – și subcontractant compania hunedoreană VANDERLAY ARHEO. Celălalt ofertant din asocierea respectivă este compania italiană cu sediul în Roma, 3TI PROGETTI ITALIA – INGEGNERIA INTEGRATA S.P.A. care a venit cu doi subcontractanți declarați și anume firma bucureșteană CARTARE AGROCHIMICA și firma ieșeană DANAVI.

Sunt indicii clare că se pune mare accent pe calitate din partea Consiliului Județean Suceava în ceea ce privește proiectul respectiv. Suma estimată a fi maximul pe care îl poate aloca pentru studiul de fezabilitate se apropie de trei milioane de lei fără TVA, însă criteriul nu este cel al prețului cel mai scăzut, ci „cel mai bun raport preț – calitate”. Iar asta în condițiile în care componenta financiară o reprezintă doar 40%. Sunt alte șase criterii pe care ofertanții trebuie să le îndeplinească în legătură cu experiența personalului angajat în realizarea studiului de fezabilitate, fiecare din respectivele criterii având o pondere de 10%.

Reamintim că anunțul de participare la licitația deschisă pentru realizarea studiului de fezabilitate al centurii orașului Gura Humorului a fost publicat abia pe 11 martie în SEAP. Documentația de atribuire a fost semnată, într-adevăr, pe data de 5 martie, după cum anunțase președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, dar probabil fiind vineri și unele chestiuni nu au putut fi rezolvate în termen pe SEAP, anunțul a fost transmis abia luni, 8 martie. Și atunci cu o oarecare dificultate, abia după amiază, în jurul orei 16. Asta în condițiile în care din cauza incendiului care a avut loc pe data de 6 martie la Palatul Administrativ a fost necesară mutarea birourilor, inclusiv a celor de la Achiziții Publice, în alte spații. De pe data de 8 au mai trecut câteva zile până când anunțul de participare însoțit de documentația de atribuire aferentă a fost publicat pe SEAP. Fiind vorba de o licitație deschisă, nu de o procedură simplificată, sunt termene ceva mai lungi, prin urmare este necesar a se parcurge un interval de timp de peste o lună de zile pentru depunerea ofertelor, nu de circa trei săptămâni cum era în cazul procedurii simplificate.

Precizăm că respectiva șosea de centură a orașului Gura Humorului se dorește a fi parte din viitorul drum de mare viteză Suceava – Baia Mare, pe tronsonul de la Suceava la Vatra Dornei. Cel mai probabil, drumul respectiv va fi finanțat, în anii următori, din fonduri europene. La fel va fi și cu centura orașului Gura Humorului. CJ Suceava și-a luat angajamentul realizării studiului respectiv pentru a putea degreva Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere de o parte din responsabilități. Pe de o parte, CNAIR a organizat licitații și a încheiat contractul pentru realizarea studiului necesar tronsonului de la Suceava la Vatra Dornei – documentații mai vechi pentru centurile de la Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei există, dar vor trebui actualizate – iar termenul pentru realizarea studiului respectiv este de 18 luni. În schimb, deși licitația pentru studiul centurii Humorului a fost inițiată abia acum, termenul de realizare a studiului este de numai 10 luni, ceea ce înseamnă că sunt șanse să fie realizate atât documentația pentru drumul de la Suceava la Dorna, cât și pentru centura Humorului în perioade apropiate.

Gura Humorului va avea centură profilată ca drum rapid

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat că va propune, în cadrul unei ședințe extraordinare a deliberativului județean, încheierea unui parteneriat între instituția pe care o conduce și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru realizarea șoselei ocolitoare din Gura Humorului. Investiția în construcția variantei de ocolire a orașului Gura Humorului este estimată la 336 milioane de lei, adică aproximativ 67 de milioane de euro, însă este doar o proiecție a autorităților care nu are acuratețea celei pe care o poate da un studiu de fezabilitate. Șoseaua de centură va fi de tip drum rapid – clasa tehnică II, drum european cu patru benzi de circulație și separator de sensuri, ceea ce aduce multe similitudini cu un drum expres. Traseul drumului propus spre finanțare se desprinde din DN 17, în zona kilometrului 216+700, trece peste un pasaj superior, peste drumul național și calea ferată și se finalizează prin amenajarea unei intersecții la nivelul sensului giratoriu existent între DN 17 și DN 2E Spătărești – Păltinoasa. Lungimea șoselei de centură a orașului Gura Humorului ar urma să fie de 8,57 kilometri, pornește de la sensul giratoriu de la Păltinoasa și până la intrarea în orașul Frasin, cu poduri peste râurile Humor și Moldova și cu mai multe viaducte și pasaje.

Explicația pentru care Humorul va avea o astfel de centură ca un drum rapid ține de faptul că aceasta face parte integrantă dintr-un proiect mai amplu de realizare a drumului de mare viteză de la Suceava la Baia Mare, via Vatra Dornei – Bistrița – Dej și care a fost prezentat în media cu diverse denumiri precum „Autostrada Nordului” sau „Drumul Nordului”.

De asemenea, Gheorghe Flutur a precizat că pentru șoselele de centură ale municipiilor Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei există deja documentații la CNAIR. Aceste variante ocolitoare sunt extrem de importante pentru fluidizarea traficului pe DN 17 între cele trei stațiuni turistice. De asemenea, aceste investiții în șoselele de centură din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei sunt extrem de importante și pentru pentru dezvoltarea economico-socială a zonei, precum și pentru dezvoltarea turismului.

„Pe parcursul anului 2020 am făcut mai multe demersuri pentru decongestionarea traficului pe ruta Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc  – Vatra Dornei, trafic devenit foarte aglomerat. Astfel, pe 24 septembrie 2020, Ministerul Transporturilor a emis ordinul 1802 prin care s-a aprobat lista lucrărilor de infrastructură de transport, în care au fost introduse, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 variantele ocolitoare din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Vreau să reamintesc faptul că noi, la nivelul Consiliului Județean, ne-am asumat încă de anul trecut, printr-o Hotărâre a deliberativului județean, crearea structurii de implementare a acestor proiecte, în concordanță cu Ordonanța de Urgență a Guvernului 101/2020”, declara Gheorghe Flutur, la începutul anului. (Dan PRICOPE)