Bugete “de război” trebuie pregătite de toate localitățile

Teoretic, din patru în patru ani primăriilor li se solicită astfel de bugete. Proiectele respective nu sunt aprobate de consiliile locale sau de deliberativul județean, ci se trimit „pe ansamblul județului spre analiză și avizare prealabilă” la serviciul descentralizat pe județul Suceava al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, după care vor fi transmise Ministerului Finanțelor Publice, prin AJFP Suceava  

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava a transmis, în prima parte a zilei de luni, 10 mai, o circulară către toate primăriile din județul nostru, dar și către Consiliul Județean Suceava cu privire la pregătirea unor proiecte de bugete de război.

Proiectele respective nu sunt aprobate de consiliile locale sau de deliberativul județean, ci se trimit „pe ansamblul județului spre analiză și avizare prealabilă” la serviciul descentralizat pe județul Suceava al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (denumirea inițială la data reglementărilor legale în această privință fiind Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale), după care vor fi transmise Ministerului Finanțelor Publice, prin AJFP Suceava (la data la care a fost reglementată legislația privind bugetele de război denumirea era de direcție generală ale finanțelor publice). Există formulare tipizate în acest sens, care trebuie completate de persoane cu responsabilități în acest sens la nivelul administrațiilor publice locale.

Majoritatea celor contactați de reporterul cotidianului Obiectiv de Suceava au evitat să facă declarații, câțiva doar precizând ceea ce am specificat mai sus cu privire la transmiterea acelui proiect de buget de război doar la ANRSPS fără aprobarea deliberativelor, ba chiar au fost unii care nici măcar numele ANRSPS nu l-au pronunțat iar alții, predictibil într-o oarecare măsură, au negat cu desăvârșire că ar fi ajuns așa o circulară de la AJFP.

Reglementările legale (Legea 477/2003, Ordinul ministrului finanțelor 1711/2004) arată că proiectul de buget de război va fi dimensionat pentru un an de zile, dar are o valabilitate de patru ani. Asta înseamnă că, teoretic, din patru în patru ani primăriilor li se solicită așa ceva. Astfel, în 2011 a fost elaborat Bugetul de stat pentru război, valabil în perioada 2011 – 2014.

Următorul proiect al bugetului de stat pentru război era valabil în perioada 2014 – 2017 și a fost prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către Ministerul Finanțelor după ce din 10 ianuarie 2014 au demarat procedurile  tehnice privind elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război. Mai întâi MFP a elaborat calendarul privind desfășurarea lucrărilor de elaborare a proiectului bugetului de stat pentru război, dar și a măsurilor și responsabilităților institutiilor implicate. Apoi s-au transmis adrese privind solicitarea datelor necesare către ministere, instituții și autorități publice centrale, precum și către administrațiile finanțelor publice județene în scopul centralizării propunerilor de cheltuieli transmise de către primării. Termenul limită stabilit pentru transmiterea acestor date era 24 martie 2014, iar data finalizării tuturor lucrărilor referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru război era 16 mai 2014.

Interesant este că deși demersurile au început în ianuarie 2014, faptul că s-au concentrat mai cu seamă din primăvara acelui an i-a făcut pe mulți să se întrebe în ce măsură are vreo legătură realizarea bugetului de război cu conflictul abia început în Ucraina prin anexarea savamolnică a pensinsulei Crimeea de către „omuleții verzi” ai Federației Ruse și apoi în Donbas, cu separatiștii sprijiniți în mod evident de Rusia.

Coincidență sau nu, și acum, pe fondul escaladării unor tensiuni în Crimeea (tehnica militară a rămas pe poziții și doar o parte a soldaților s-a retras în vreme ce nemulțumirile vizavi de lipsa aprovizionării cu apă sunt în creștere) și în Donbas (ziua de luni a debutat cu o încălcare a acordului de încetare a focului în zona Avdiivka) sunt anumite temeri. Asta chiar dacă discutăm despre un „buget ipotetic, (s.n.) care nu face parte din bugetul general consolidat”.

Din câte se pare însă, nu doar teamă sau reținere vizavi de ideea unui proiect de buget de război există, dar și o oarecare grabă legată de un risc de întârziere în elaborare. În 2014 elaborarea proiectului de buget de război trebuia să fie până în 16 mai, ceea ce înseamnă că primăriile și consiliile județene trebuiau să transmită datele până la finele lui martie. În 2017, termenul de depunere a proiectului bugetului local de război era până în jurul datei de 5 mai, în condițiile în care adresa de la AJFP era trimisă cu cel puțin 10 zile mai devreme, MFP transmițând către finele lunii martie adrese administrațiilor financiare județene. Mai departe, proiectele locale erau analizate și avizate, apoi trimise la nivel central pentru a fi aprobate în cursul lunii iunie.

Acum, poate și în considerarea faptului că bugetul de stat a fost adoptat relativ târziu, solicitarea către primării din partea AJFP a fost transmisă în 10 mai, ceea ce înseamnă că poate dura câteva zile bune până când să fie făcute proiectele de buget – parte din sursele noastre au indicat ca termen limită data de 21.05.2021 – și apoi să dureze câteva săptămâni, poate chiar peste o lună de zile până la avizare, centralizare (nu doar a celor de la Suceava, ci din toată țara) și transmitere spre aprobare la CSAT. (Dan PRICOPE)